Crezi că ai o bucătărie curată? Posibile focare de infecţie pe care le ignorăm

FOTO Shutterstock

Încăperea în care pregătim, depozităm şi consumăm mâncarea ar trebui să reprezinte un mediu sigur pentru sănătatea fiecăruia dintre noi. Totuşi, chiar dacă ne străduim să menţinem ordinea şi să curăţăm lună bucătăria, există obiecte, zone şi chiar obiceiuri cărora nu prea le acordăm atenţie.

Medicul american Kelly A. Reynolds, microbiolog specializat în sănătate publică în cadrul Universităţii Arizona din Tucson, SUA, atrage atenţia într-un articol publicat pe womansday. com asupra germenilor care se pot înmulţi cu o asemenea vitează încât, în decurs de zece ore, o bucătărie poate ajunge să contorizeze milioane de astfel de microorganisme. 

Chiuveta

De fiecare dată când speli legume, carne şi alte alimente în chiuveta din bucătărie, aceasta se poate transforma într-o posibilă sursă de infecţie. 

Astfel, salmonella este cea mai întâlnită bacterie care se poate dezvolta în chiuvetă atunci când nu o curăţăm aşa cum trebuie după utilizare. Indicat este să o frecăm cu detergent după ce spălăm carne crudă, legume, fructe sau recipientele din care mănâncă animalele de companie. 

La sfârşitul zilei, chiar ar fi indicat să dezinfectăm chiuveta cu ajutorul unei soluţii care distruge mare parte din germeni, ţinând cont de faptul că mizeria se ascunde mai ales în zonele greu accesibile.  Important este să lăsaţi soluţia să acţioneze atâta timp cât este necesar, înainte de a clăti cuva cu apă din abundenţă. Sita chiuvetei poate fi curăţată şi cu oţet, dacă nu aveţi la îndemână soluţii speciale.  

Bureţi, lavete, cârpe şi perii de vase

NSF International, organizaţie mondială care se concentează pe sănătatea publică, siguranţa şi protecţia mediului, a emis recent un studiu conform căruia mai mult de 75% din bureţii, cârpele de bucătărie şi lavetele conţin tot felul de bacterii, printre care şi E.coli. 

„Folosirea zilnică a aceluiaşi burete nu face decât să împrăştie microbii“, conform lui Robert Donofrio, directorul secţiei de microbiologie din cadrul NSF International. Astfel, un burete sau o cârpă de bucătărie contaminată poate contamina, mai departe, orice altă suprafaţă din bucătărie cu care vine în contact. Indicat ar fi să spălaţi cârpele pentru vase în fiecare zi cu apă fierbinte şi să le uscaţi la cald.

 De asemenea, ar trebui să schimbaţi bureţii la câteva zile sau îi puteţi introduce timp de un minut sau două în cuptorul cu microunde, zilnic, ca să mai omorâţi din bacterii, nu înainte de a vă asigura că sunt uscaţi pentru a nu provoca accidente. Periile de vase pot fi curăţate şi cu soluţii dezinfectante sau clătite în maşina de spălat.  

Coşul de gunoi

Nu contează cât de grijulii suntem cu resturile pe care le aruncăm la coş, atâta timp cât acesta se află în bucătărie. Mirosul care vine dinspre coş reprezintă, de fapt, semnul că acolo se înmulţesc bacteriile pe măsură ce resturile intră în proces de degradare. 

Ori de câte ori atingem capacul coşului ca să aruncăm resturi şi apoi atingem o altă suprafaţă sau obiect, transferăm microbi. De aceea, o dată pe săptămână ar fi bine să spălaţi coşul de gunoi sub duş, apoi stropiţi-l cu un dezinfectant, lăsaţi soluţia să acţioneze, clătiţi-l şi scoateţi-l la aer să se zvânte. 

Geanta, rucsacul sau servieta

Multe persoane obişnuiesc să vină de la serviciu şi prima oprire să o facă în bucătărie, mai ales dacă au făcut şi cumpărături în drum spre casă. „Orice obiect pe care îl cărăm cu noi cât este ziua de lungă, este plin de microbi“, explică microbiologul Kelly A. Reynolds.

De altfel, în urma unui experiment s-a ajuns la concluzia că mai mult de jumătate din genţile femeilor care au participat la studiu conţineau particule de materii fecale. Un gând care ar trebui să ne facă mai atenţi atunci când ne punem geanta pe masă, ori pe blatul din bucătărie, acolo unde pregătim mâncarea sau luăm masa. Dacă geanta, ghiozdanul sau servieta sunt fabricate din piele, puteţi să le ştergeţi din când în când cu un şerveţel dezinfectant. Totuşi, verificaţi înainte ca nu cumva substanţele din şerveţel să afecteze accesoriul.

Sacoşa refolosibilă

O posibilă sursă care ne poate îmbolnăvi este şi sacoşa refolosibilă pe care o folosim atunci când facem cumpărături. Cele mai multe din sacoşe sunt realizate din materiale care nu permit o bună dezinfectare, aşa că încercaţi, pe cât posibil, să alegeţi sacoşe din material textile, de preferinţă din bumbac. Pe acestea le puteţi băga săptămânal la maşina de spălat, în aşa fel încât să îndepărtaţi resturile care se infiltrează în fibra materialului. 

Frigiderul, mânerele dulapurilor,
butoanele de la aragaz şi întrerupătoarele

Adevărul este că ajungem să curăţăm mult prea rar aceste zone din bucătărie, dar trebuie să nu uităm că le atingem de nenumărate ori într-o zi. Prin urmare, încercaţi să le curăţaţi de fiecare dată când faceţi curăţenie. De asemenea, ar fi bine să le ştergeţi ori de câte ori puneţi mâna pe ele după ce aţi manevrat cu carne crudă sau alimente nespălate. Când faceţi ordine în frigier, nu uitaţi de garniturile din cauciuc, loc unde se strânge extrem de multă mizerie.

Cuptorul cu microunde

Chiar dacă am fi tentaţi să credem că interiorul cuptorului cu microunde este steril, acest lucru nu este real. Unele bacterii sunt extrem de rezistente, aşa că nu ignoraţi dezinfectarea regulată a acestui aparat de uz casnic. Cel mai bine este să ştergeţi cu exteriorul şi interiorul măcar o dată pe săptămână, iar atunci când se varsă cantităţi mici de mâncare încercaţi să le îndepărtaţi pe loc. Pentru a prebeni stropirea interiorului, puteţi să acoperiţi recipientele cu capace înainte de a le introduce în cuptor.  

Blatul

Chiar dacă blatul este şters zilnic, acest lucru nu înseamnă că este şi curat. Orice obiect pe care îl aşezaţi pe această suprafaţă, fie că este vorba despre carne crudă, legume nespălate, plase cu cumpărături, sunt posibile purtătoare de germeni. De fapt, NSF International a descoperit că o treime din blaturile din bucătăriile din California conţineau şi particule din materii fecale. Din acest motiv este indicat să dezinfectaţi blatul înainte de a pregăti mâncarea, dar şi după prepararea ei.