Clişee privind bicicletele şi utilitatea lor

Clişee privind
bicicletele şi utilitatea lor

Bicicleta, maşina săracului? FOTO: Le Monde

Bloger-ul francez Olivier Razemon lansează joi o nouă carte în care acesta tratează tema utilizării bicicletei ca obiect de transport, dar şi ca posibilitatea de a face mişcare şi de a avea un corp sănătos.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cea mai nouă carte a lui Razemon se va numi „Le pouvoir de la pedale – Comment le velo transforme nos societes cabossees” la editura franceză Rue de l’Echiquier. În această lucrare francezul trece în revistă mai multe clişee referitoare la bicicletă şi recurgerea la transportul cu ajutorul acesteia. Autorul trece de la explicaţii simple, din „popor”, până la idei tratate în manieră ideologică – un exemplu al acestui fapt este că ciclismul poate fi văzut drept individualist, dar de stângă, uneori arogant, însă alte momente un lucru umilitor.

1.Maşina săracului

Acest clişeu este unul din cele mai vechi apărute în spaţiul public. În anii 50 şi 60 numai cei bogaţi îşi permiteau să meargă în mijloace de transport acoperite şi care să fie, în acelaşi timp, proprietate personală. În schimb, persoanele care aveau o situaţia dificilă sub aspect financiar, puteau apela la soluţia tradiţională oferită de bicicletă.

2.Sport de duminică

Mersul pe bicicletă poate fi văzut şi drept o activitate de relaxare rezervată doar pentru anumite zile în care oamenii sunt liberi de la muncă şi îşi pot permite să piardă câteva ore pentru a se relaxa în aer liber. Potrivit lui Razemon, recurgerea la ciclism este larg răspândit în ţări precum Olanda, Belgia, Franţa sau Italia.

3.Talisman al ecologismului

Emblematic pentru acest aspect este apariţia candidatului la alegerile prezidenţiale din Franţa, din 1974, Rene Dumont, politician ecologist care a venit în platoul de televiziune cu bicicleta sa. Candidatul ecologist a subliniat în acel moment al dezbaterilor necesitatea de a proteja mediul şi de a promova dezvoltarea durabilă.

4.Un moft

Alegerea bicicletei drept posibilitate de transport poate reprezenta uneori un moft, mai ales că în marile oraşe europene recurgerea la acest mod de deplasare poate fi văzută drept o încercare de a fi în pas cu noile tendinţe din „lumea bună”. În Polonia, un reprezentant al legislativului i-a catalogat pe biciclişti drept „tineri aristocraţi”.

5.Un pericol public

Pe lângă persoanele pasionate de mersul pe bicicletă şi folosirea acestui obiect în încercarea de a se menţine în formă, putem da şi de acea categorie de contestatari ai cicliştilor. Astfel, de cele mai multe ori şoferii sunt cei care susţin că biciclişti sunt neatenţi şi prin atitudinea lor sunt un pericol public deoarece îşi pun propria viaţă în pericol şi le creează probleme şi celor aflaţi la volan. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: