Ciugulitul, un „ospăţ“ secret

Gustările pe care mulţi oameni le consideră inofensive depăşesc adeseori raportul caloric al unei mese principale şi duc încet şi sigur la acumularea de kilograme.

La televizor, la birou, în parc, pe stadion sau în maşină, mereu există nevoia de a „ronţăi" ceva. Ciugulitul între mese nu este interzis de nutriţionişti. Ba ei chiar recomandă trei gustări pe zi, din mai multe motive: menţin glicemia la un nivel normal şi constant, asigură un nivel de energie ridicat pe toată durata zilei şi ţin sub control pofta de mâncare. Problema este că singurele alimente ce reuşesc aceste lucruri sunt fructele şi seminţele crude, dar şi acestea în cantitate mai mică de 30 de grame.

Opţiunile celor mai mulţi oameni sunt însă foarte departe de recomandările sănătoase: covrigei, sticsuri, napolitane, produse de patiserie, alune prăjite şi sărate, biscuiţi, prăjituri, turtă dulce şi batoane de ciocolată. 100 de grame de ciuguleli de acest fel au între 300 şi 600 de calorii. O masă principală, dar nu foarte abundentă, furnizează în jur de 700 de calorii. „Ronţăielile, cărora de multe ori nu le dăm importanţă, pot să aibă la fel de multe calorii ca o masă principală sau chiar mai mult", atrage atenţia profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti. 

Ronţăielile ne destresează...

În condiţiile în care ciugulitul devine un ospăţ, este foarte probabil ca din cauza lui să se depăşească aportul zilnic recomandat de calorii. Acesta este de aproximativ 2.000 de calorii pentru femeile care fac mişcare moderat şi de 2.500 pentru bărbaţii care au activităţi fizice moderate.

Fără dubiu, cel mai mult ciugulim la serviciu, pentru că stresul este cel care „dictează" acest obicei. „Este o reacţie prin care urmărim inconştient să dobândim un confort emoţional atunci când avem o stare de nelinişte sau când suntem sub presiunea timpului. Ronţăielile acţionează prin două mecanisme: distrag atenţia de la stările emoţionale negative şi au un gust plăcut, care acţionează asupra centrilor plăcerii şi ne oferă o stare de bine", explică Bogdana Bursuc, psiholog clinician şi psihoterapeut.

Obiceiul de a ciuguli poate să existe însă şi în situaţii relaxante, cum ar fi atunci când privim la televizor, când stăm de vorbă cu prietenii, la o bere, ori când mergem pe stadion.

...dar ne şi relaxează

În acest caz, ronţăielile au un alt rol: ne intensifică emoţiile pozitive.  Specialiştii spun că, atunci când lucrăm la computer
sau când ne uităm la televizor, avem tendinţa să ronţăim mai mult,
pentru că nu reuşim să conştientizăm cantitatea consumată.
„De fiecare dată când merg la supermarket, pun în coş şi două-trei pungi de chipsuri, nişte popcorn, biscuiţi, câteva ciocolăţele pentru seara, când stau la film. Soţia îmi spune să nu mai mănânc la televizor, că mă îngraş, dar parcă are alt «gust» filmul cu ceva
de ronţăit lângă", spune Mihai Petrescu (32 de ani), din Bucureşti.

Trucuri ca să mănânci mai puţin

O pacientă supraponderală, de meserie bucătar, a celebrului Dr. Oz s-a plâns acestuia că se îngraşă tot mai mult, în ciuda faptului că doar ciuguleşte din mâncarea pe care o prepară. Dr. Oz i-a cerut să pună într-un vas mâncarea pe care ar trebui să o guste. Constatarea: cantitatea era mai mare decât cea de la trei mese obişnuite. Un experiment similar poate face oricine vrea să conştientizeze cât de mult mănâncă, de fapt, ciugulind.

Pentru a nu mânca fără oprire covrigei şi alte ronţăieli, ar trebui să nu avem o altă activitate în paralel, care să ne distragă atenţia, recomandă psihoterapeutul Bogdana Bursuc. O strategie ar fi şi să ne planificăm o cantitate (mai mică) de ronţăieli pentru ziua respectivă şi să nu cumpărăm nimic altceva în plus.

Românii îşi pun porţii mari

Potrivit profesorului doctor Gheorghe Mencinicopschi, românii nu consumă mai multe ronţăieli decât alte naţii. „Este mai degrabă un obicei împrumutat de la populaţiile occidentale, cele care au şi creat multe dintre ronţăielile gustoase, care dau dependenţă", spune specialistul. Problema românilor este abundenţa mâncării. „Multe persoane asociază abundenţa aceasta cu un sentiment de securitate financiară şi emoţională. La noi, porţiile de mâncare sunt mult mai mari decât am văzut la alte naţii", spune psihoterapeutul Bogdana Bursuc.

Gustările între mese scad profitul firmelor

Un angajat din doi pleacă de la birou cel puţin o dată pe zi în timpul programului pentru a-şi cumpăra ronţăieli, potrivit unui sondaj realizat de Staples, o companie americană care comercializează rechizite pentru birou.

Unii dintre angajaţi fac drumuri până la magazin chiar şi de cinci ori pe zi, potrivit aceluiaşi studiu. Reprezentanţii firmei au calculat că timpul pierdut de toţi angajaţii de pe teritoriul SUA la cumpărături de ronţăieli însumează nu mai puţin de 2,4 miliarde de ore de muncă pe an.
Anabela Perozek, vicepreşedintele Staples, chiar recomandă angajatorilor să „aprovizioneze" birourile cu ronţăieli dacă vor să crească productivitatea companiei. Este o strategie de a creşte profitul cu o investiţie destul de mică, spune ea. De altfel, există companii care asigură angajaţilor ronţăieli: alune, covrigei, bomboane, ciocolată etc.

În SUA, aproape jumătate din angajatori (43%) au recurs la această strategie, se pare că nu pentru a creşte gradul de satisfacţie al angajaţilor, cât mai degrabă pentru a-şi spori profiturile. În România, firmele care asigură angajaţilor ronţăieli sunt, de regulă, filiale ale unor companii internaţionale care au o astfel de politică.

Geanina Alieşu lucrează într-o astfel de companie şi primeşte zilnic biscuiţi şi fructe din partea angajatorului. „Coşurile cu fructe sunt atât de mari, că de multe ori nu reuşim să le terminăm într-o singură zi, aşa că am convenit să facem listă cu ce vrem să mâncăm în ziua următoare", ne-a spus Geanina.