Cel mai lung studiu despre fericire: 4 lecţii de viaţă pe care cercetătorii le-au descoperit în 75 de ani

Cel mai lung studiu despre fericire: 4 lecţii de viaţă pe care cercetătorii le-au descoperit în 75 de ani

Un studiu desfăşurat pe mai bine de şapte decenii oferă secretele fericirii FOTO Arhivă

Un studiu care s-a desfăşurat pe o perioadă de 75 de ani a putut să pună cap la cap o serie de lecţii despre fericire, cum se menţine acest sentiment şi cum trebuie cultivat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cel mai lung studiu, ca durată, care a analizat fericirea, secretele acestui sentiment şi longevitatea lui, a durat 75 de ani şi a analizat viaţa a 724 persoane. În calitate de coordonator al Harvard Study of Adult Development (Studiul Harvard privind Dezvoltarea Adulţilor), probabil cel mai lung studiu de acest gen din istorie, psihiatrul Robert Waldinger a putut observa, analizând cantitatea impresionantă de date colectate de cercetători, ce anume le oferă oamenilor cu adevărat o viaţă împlinită şi lungă.

Aproximativ 60 din cele 724 de persoane sunt încă în viaţă, încă participă la studiu, iar cele mai multe au în jur de 90 de ani. Cercetătorii încep acum să repete experimentul pe cei peste 2.000 de copii ai acestor oameni, a dezvăluit Waldinger, care este al patrulea director al studiului.

Robert Waldinger şi-a detaliat descoperirile în cadrul unui discurs susţinut la TEDxBeaconStreet.

1.O copilărie fericită are efecte benefice de durată asupra individului

Dacă ai relaţii calde cu părinţii în copilărie atunci, potrivit studiului, vei avea acelaşi fel de relaţii, şi chiar mai legate şi sigure, cu cei apropiaţi ţie când eşti adult. O copilărie fericită le-a permis celor studiaţi să-şi asigure relaţii de durată chiar şi până când au împlinit 80 de ani, iar sănătatea lor fizică a fost vizibil îmbunătăţiţă graţie aceste fericiri. Şi nu contează doar relaţia cu părinţii: o legătură strânsă cu unul dintre fraţi încă din copilărie îi determină pe indivizi să nu cadă în depresie până la 50 de ani.

2.O copilărie mai dificilă compensează în perioada de mijloc a vieţii

Indivizii care au crescut în medii cu condiţii de viaţă mai dificile, din punct de vedere financiar sau familial, au crescut înconjuraţi cu mai puţină fericire decât ceilalţi. Dar atunci când aceştia au atins pragul vârstei de 50 - 65 de ani şi s-au dedicat educării noii generaţii s-au simţit mult mai fericiţi decât cei care nu au făcut-o. Indivizii nu s-au bazat doar pe postura de a fi părinţi, ci şi pe situaţiile în care erau mentori pentru cei tineri.

3.Rămâi înconjurat de oameni pentru o viaţă fericită şi lungă

Relaţiile sociale sunt extrem de benefice pentru noi şi că singurătatea ucide. Se pare că oamenii care sunt mai conectaţi din punct de vedere social cu familia, prietenii, comunitatea, sunt mai fericiţi, mai sănătoşi şi trăiesc mai mult decât cei care sunt mai puţin conectaţi. Iar singurătatea se dovedeşte a fi toxică. Oamenii care sunt mai izolaţi decât vor să fie, sunt mai puţin fericiţi, sănătatea lor se deteriorează mai repede, la fel şi funcţionarea creierului, ei având o viaţă mai scurtă decât ceilalţi. Memoria rămâne în stare bună de funcţionare mai mult în cazul oamenilor implicaţi în relaţii care le oferă siguranţa că pot conta într-adevăr pe cealaltă persoană în vremuri grele.

„Ştim că poţi fi singur într-o mulţime de oameni şi poţi fi singur într-o căsătorie, astfel că a doua mare lecţie pe care am învăţat-o este că nu este vorba doar de numărul de prieteni pe care îi ai şi nu este vorba dacă sunteţi sau nu angajaţi într-o relaţie, ci este vorba despre calitatea relaţiilor cu persoanele apropiate. Se pare că viaţa în mijlocul conflictelor este foarte dăunătoare pentru sănătatea noastră. Căsătoriile pline de conflicte, de exemplu, care duc lipsă de afecţiune, se dovedesc a fi foarte nocive pentru sănătate, poate mai nocive decât un divorţ. Iar viaţa în mijlocul unei relaţii frumoase, calde, ne oferă protecţie“, exemplifică Robert Waldinger.

4.Învaţă să nu mai ai parte de stres

Studiul lui Waldinger a demonstrat că indivizii care combăteau streseul şi nedreptăţile cu altruism şi metode de adaptare la situaţie aveau relaţii mai bune cu cei din jur. Acestor indivizi le era mai uşor să interacţioneze cu ceilalţi, alţi indivizi se arătat dispuşi să îi ajute, ceea ce le creea relaţii sociale, iar mai apoi, pe măsură ce studiul a evoluat, cercetătorii au stabilit că aceştia puteau să aibă o viaţă mult mai bună pe când urma să împlinească 60 sau 70 de ani. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: