Cel mai bun compost: ingredientele ideale pentru îngrăşământul natural de grădină

Cel mai bun compost: ingredientele ideale pentru îngrăşământul natural de grădină

Cel mai bun compost

Cel mai bun compost. Îngrăşământul agricol natural, rezultat în urma fermentării lente a diferitelor resturi vegetale şi animale, amestecate cu unele substanţe minerale, reprezintă o soluţie perfectă pentru pasionaţii de grădinărit. Iată care sunt regulile de bază pentru a produce compost de calitate şi ingredientele care nu trebuie să lipsească din compoziţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cel mai bun compost. Reguli de care trebuie să ţineţi cont

Înainte de a face compost, un detaliu important este să alegeţi locul unde îl veţi crea aşa încât să nu deranjaţi vecinii cu mirosul amestecului. De asemenea, zona aleasă trebuie să fie bine aerată, deci un spaţiu deschis, nu îngrămădit între mai multe clădiri. 

Evitaţi şi locurile expuse în bătaia razelor soarelui întreaga zi: căldura face ca apa din compost să se evapore rapid şi va trebui să-l umeziţi periodic, altfel se va usca. 

Dacă doriţi să faceţi compost într-un recipient, de genul unui butoi, alegeţi-le pe cele din plastic sau metal, nu din lemn, şi nu uitaţi să-i faceţi găuri pentru a permite aerisirea conţinutului, detaliu foarte important în timpul procesului.

Mărimea ideală a grămezii de material pentru compost ar trebui să fie de aproximativ 1 metru cub, ca să permită manevrarea cu uşurinţă, iar procesul să se desfăşoare mai rapid, recomandă cresterea-ciupercilor.blogspot.ro. În cazul în care facem compost într-un recipient, limita este volumul recipientului, cu menţiunea că materialele nu trebuie tasate prea tare, pentru a permite aerului să intre. 

Pentru ca nivelul de umezeală să fie optim, ţinând cont de faptul că microbii şi bacteriile sunt cele care transformă materia organică în compost, regula de bază spune să adăugaţi mai puţină apă, dacă puneţi multe ingrediente verzi (iarbă cosită, buruieni plivite, frunze căzute, resturi de legume şi fructe), şi mai puţină când adăugaţi fân sau plante uscate, pentru ca grămada să fie umedă. Nu uitaţi să învârtiţi periodic grămada de compost în scopul aerării, un indiciu al nevoii de oxigen fiind mirosul: când grămada a început să miroasă, procesele de fermentaţie anaerobe s-a declanşat, deci compostul trebuie „deranjat“.

Atunci când doriţi să adăugaţi material proaspăt la compost, nu îl turtiţi şi nu-l îngrămădiţi peste cel vechi, ci tocaţi-le mărunt înainte. De asemenea, de fiecare dată când adăugaţi resturi de legume şi fructe, adăugaţi o cantitate similară de frunze sau iarbă.

Cel mai bun compost. Ingredientele compostului ideal

Ingredientele perfecte sunt reprezentate de materialele organice provenite din grădină, bucătarie sau casă:

Materiale cu conţinut mare de carbon 

Cenuşă de lemn sau coajă de copac
Ambalaje de carton mărunţite şi ziare tocate (max. 10%)
Coceni de porumb, tăiaţi mărunt
Resturi de fructe
Frunze uscate
Coji de arahide şi nuci
Muşchi de copac
Ace de brad
Rumeguş, resturi şi tulpini de plante, de tipul rugilor de fasole, de mazare, de pepene, de castravete, sau lujeri de flori
Paie
Tulpini şi frunze de legume

Materiale cu conţinut mare de azot

Lucernă
Alge 
Trifoi
Boabe sau zaţ de cafea
Resturi de mâncare
Iarbă tăiată
Fân, taieturi din gardul viu
Bălegar
Resturi şi coji de legume şi fructe

Cel mai bun compost: Ingrediente care nu trebuie puse în compost

Nu adăugaţi în compost seminţele de buruieni. Pot supravieţui procesului de producţie a compostului, dacă temperaturile emanate nu vor atinge 70°C în timpul fermentaţiei.

Cenuşa de cărbune poate dăuna plantelor, pentru că poate conţine sulfuri şi fier în cantităţi destul de mari.

Hârtie colorată, din reviste, cărţi, pentru că anumite vopsele de tipografie conţin metale grele şi alte materiale toxice.

Plantele bolnave, pentru că bolile pot fi distruse numai de temperaturi foarte ridicate şi nu vreţi să le transmiteţi altor plante.

Materiale anorganice, pentru că nu se vor descompune (şi lemnul prelucrat chimic intră în această categorie).

Carne, oase, peşte, grăsimi, lactate, pentru că supraîncalzesc compostul şi dereglează procesul de producţie, dar şi pentru că miros foarte urât.

Fecale de pisică sau câine, pentru că pot conţine paraziţi

Chimicale pentru grădină (ierbicide sau pesticide), pentru că unele pot deregla  procesul de formare a compostului.

Cel mai bun compost. Cum vă daţi seama când este gata compostul 

Compostul este gata când dobândeşte culoarea maro închis sau negru, este uşor, sfărâmicios şi nu puteţi distinge în el niciunul dintre ingredientele originale. Dacă simţiţi un miros neplăcut, atunci compostul nu e gata. Mirosul trebuie să fie uşor dulceag, asemănător cu al pamântului proaspat săpat. Perioada de timp în care este gata poate varia între 3-12 luni, uneori mai mult, în funcţie de vreme, de ingrediente, de cât de des a fost întors şi aerisit etc.

Cel mai bun compost. Cum se utilizează compostul 

Compostul se poate adăuga peste solul săpat, în orice perioadă a anului. Nu este nevoie să-l amestecaţi cu acesta, pentru că râmele şi larvele din sol vor face acest lucru. Este suficient să împrăştiaţi compostul obţinut la suprafaţa solului. Stratul de compost se asimilează cel mai uşor în sol atunci când are între 3-5 centimetri grosime.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările