Ce-şi doresc românii de la peştişorul de aur

Foto: shutterstock

Sănătate, linişte şi un trai mai bun sunt primele trei lucruri pe care le-ar cere românii peştişorului din poveste. Pe ultimele locuri sunt ieşirea din criză, reducerea corupţiei şi conducători mai buni.

Compania de Cercetare Sociologică şi Branding (CCSB) a realizat, săptămâna aceasta, un amplu sondaj de opinie, încercând să identifice care sunt adevăratele valori sociale ale românilor din ziua de astăzi. Între multe altele, una dintre întrebările sondajului a sunat aşa: „Ca în poveste, aţi prins peştişorul de aur şi acesta vă poate îndeplini trei dorinţe ca să-i daţi drumul. Care ar fi cele trei dorinţe pe care i le-aţi cere peştişorului să vi le îndeplinească?".

A reieşit, astfel, că cele mai multe dorinţe exprimate au legătură cu siguranţa personală, şi anume sănătatea şi liniştea/pacea/înţelegerea între oameni. Pe locul doi ca frecvenţă au fost cele legate de siguranţa materială (trai mai bun, locuri de muncă, venituri mai mari, bani, locuinţă), iar pe locul trei cele referitoare la apartenenţă (înţelegere în familie, copii realizaţi). Mai puţin importante pentru români s-au dovedit călătoriile şi realizarea personală, în timp ce dorinţele privitoare la stabilitatea economică, ieşirea din criză, reducerea corupţiei şi conducători mai buni s-au situat pe ultimul loc.

„Este firesc să mă gândesc în primul rând la mine şi la familia mea", spune Marieta Dragomir, o casnică de 40 de ani, din Bucureşti. „Deşi este un clişeu, sănătatea este, într-adevăr, mai bună decât toate. Fără ea nu te poţi bucura de nimic. De asemenea, dacă trăieşti într-o permanentă tensiune, în familie sau în societate, viaţa ta nu poate fi decât un calvar. Noi să fim sănătoşi şi liniştiţi, că o să ieşim şi din criza asta economică", este de părere Marieta Dragomir.

Împlinirea personală, pe ultimul loc

Întrebarea cu „peştişorul de aur" este una proiectivă, pe care tot omul o poate înţelege cu uşurinţă, drept pentru care şi răspunsurile sunt deosebit de edificatoare, a explicat antropologul Vintilă Mihăilescu, îndrumătorul ştiinţific al studiului realizat de CCSB. „În mod nesurprinzător, pe primul loc se află sănătatea, cu 55% din «nominalizări». Aceasta este o constantă a profilului de ţară în context european, sănătatea fiind o problemă personală importantă pentru 27% din concetăţenii noştri, faţă de 7% în ţările din Sud şi 16% pe ansamblul UE. Urmează dorinţe generice precum «un trai mai bun» (31%), «locuri de muncă» (27%) sau «venituri mai mari» (17%). Lucruri fireşti şi deloc surprinzătoare", a detaliat Vintilă Mihăilescu.

Mult mai intrigant este însă ceea ce românii par să nu-şi dorească, remarcă antropologul. „Din acest punct de vedere, cel mai interesant este ultimul loc ocupat de «împlinirea personală» (2%), la care visează mai toţi indivizii societăţilor occidentale. Surprinzătoare este apoi lipsa relativă de interes pentru călătorii, ele intrând în cerinţele adresate peştişorului de aur doar de către 2% din români", mai precizează specialistul. Aparent în contradicţie cu pasiunea pentru călătorii afişată de tot mai mulţi români, acest penultim loc din ancheta CCSB arată însă ceva în plus: călătoriile pot fi plăcere pentru mulţi, dar, dacă ai doar trei dorinţe de împlinit, ele sunt o prioritate pentru foarte puţini.

Familia, cea mai importantă

Un alt aspect interesant relevat de sondajul CCSB este modul în care îşi distribuie românii valorile sociale, de la „esenţiale" la „neimportante". „Din acest punct de vedere, relevantă mi se pare prăpastia dintre valorizarea spaţiului domestic şi relativul dezinteres pentru spaţiul public. Astfel, familia este pe primul loc, fiind considerată foarte importantă de către 97% din români.

Urmează sănătatea, copiii, educaţia şi locuinţa. La extrema cealaltă se află afacerile, distracţiile şi, cu doar 15% opţiuni, politica. Se pare că avem de-a face cu un soi de egocentrism domestic, semnificaţia acestuia fiind nu atât - sau nu doar - culturală, de «mentalitate», cât strategică, retragerea în «domestic», printre «oameni apropiaţi» fiind şi un mecanism de apărare în faţa vicisitudinilor din spaţiul social", a mai spus Vintilă Mihăilescu.

De remarcat este şi faptul că românii consideră esenţial „respectul celor din jur", în timp ce „faptul de a fi cel mai bun în domeniul de activitate" este de importanţă medie. „Aceasta ne sugerează că la noi nu există încă un model interiorizat al «lucrului bine făcut», confirmarea celor din jur fiind mai importantă. Pe de altă parte însă, un rol important îl joacă, probabil, şi o devalorizare socială a «specialistului», a «profesionistului» ca model de reuşită socială", conchide antropologul.

"Călătoriile pot fi plăcere pentru mulţi, dar, dacă ai doar trei dorinţe de împlinit, ele sunt o prioritate pentru foarte puţini.''

"La noi nu există încă un model interiorizat al «lucrului bine făcut», confirmarea celor din jur fiind mai importantă.''
Vintilă Mihăilescu antropolog

Despre săraci şi bogaţi

Potrivit studiului CCSB, un sfert dintre români se consideră săraci lipiţi, în timp ce doar 5% cred despre ei înşişi că sunt bogaţi. Cei mai mulţi însă, 70%, se consideră „nici săraci, nici bogaţi".