Ce sunt adicţiile, cum apar şi cum pot fi tratate

Înainte de a ne întreba ce sunt adicţiile, este recomandat să înţelegem motivele care duc la formarea dependenţelor care uneori sunt blamate social: alcoolul, drogurile, sexul, iar alteori încurajate şi admirate: munca, sportul.

De regulă, dependenţele au în spatele lor un abuz sau o traumă, fie ea şi sub forma neglijării, iar comportamentul adictiv are rolul de a ameliora disconfortul produs de emoţia asociată. Iată cum putem înţelege mai bine aceste comportamente.

Adicţia este o problemă de sănătate

Cuvântul adicţie este termenul medical folosit pentru dependenţă. Aşadar, adicţia este o problemă de sănătate şi nu o problemă de voinţă sau eşec personal. Ea poate afecta pe oricine indiferent de statut social, educaţie, religie, cultură, venituri, etc. În privinţa adicţiilor dr. Gabor Maté, medicul canadian renumit pentru experienţa sa în lucrul cu trauma şi adicţiile, afirmă că întrebarea potrivită nu este „De ce există dependenţa?” ci „De ce atâta suferinţă?”.

Pentru a înţelege ce sunt adicţiile, trebuie să privim către un tablou care cuprinde o serie de simptome – cognitive, comportamentale şi fiziologice, care apar ca un tipar patologic, la persoana care continuă să consume substanţa sau să repete comportamentul, în ciuda problemelor semnificative provocate de acestea. Recomand vizionarea filmului „Cracked Up – The Darell Hammond story” în care actorul şi comediantul Darell Hammond dezvăluie cu multă vulnerabilitate impactul pe care traumele copilăriei le-au avut asupra lui, afectându-i relaţiile, raportarea la sine şi ceilalţi, munca, traseul întregii vieţi presărate cu dependenţe, depresie şi anxietate. Multe persoane au una sau mai multe dependenţe, fie de alcool, tutun, mâncare, dulciuri, cumpărături, internet, jocuri video/de noroc, sex, etc. Mai mult de atât, orice activitate care ne face plăcere, poate genera dependenţă într-un context favorizant.

Important este să ştim că acea substanţă sau activitate care ne face plăcere, creează la nivelul creierului şi în corp o anumită stare pe care o dorim, cu care ne obişnuim în timp şi pe care cautăm să o avem din ce în ce mai des, mai intens, ajungând astfel să consumăm substanţa, să cheltuim, să facem activitatea din ce în ce mai mult, mai frecvent, pentru a ne simţi „bine” constant.

Factori favorizanţi în declanşarea adicţiilor

Familie şi anturaj

Istoricul familial joacă un rol important. Respectiv, dacă ai o rudă apropiată cu dependenţă, există riscul de a dezvolta şi tu o dependenţă (nu neapărat aceeaşi). În cazul adicţiei de alcool, prezenţa rudelor cu astfel de dependenţă creşte riscul de dezvoltare a adicţiei, de până la 6 ori. Mediul familial este un factor determinant în apariţia adicţiilor. Lipsa legăturilor afective şi relaţionale puternice, normale, funcţionale cu părinţii, fraţii, poate duce la dezvoltarea de adicţii. Cu atât mai mult creşte riscul acolo unde există abuzuri şi traume.

Anturajul are un impact semnificativ, întrucât din dorinţa de a fi acceptaţi, integraţi într-un grup eşti tentat/ă să cedezi presiunii grupului şi să devii consumator/e de anumite substanţe.

Sociali şi de mediu Singurătatea poate fi factor favorizant de a declanşa adicţii, ca formă de „a face faţă” situaţiei. Stresul poate fi factor favorizant în declanşarea adicţiilor, ca formă de a reduce presiunea resimţită de cineva.

Bio-psiho-fiziologici

Sexul – bărbaţii sunt mai predispuşi riscului de a dezvolta dependenţe decât femeile.

Vârsta – cu cât vârsta este mai scăzută în consumul adictiv, cu atât riscul de a deveni dependent este mai mare, pe termen lung.

Metabolismul – felul în care corpul nostru metabolizează o substanţă, diferă de la o persoană la alta; în unele cazuri pentru a atinge nivelul de „plăcere” dorit sau aşteptat este nevoie de o cantitate mai mare din acea subtanţă. Prezenţa unei afecţiuni mintale sau de personalitate – depresia, anxietatea, ADHD, tulburarea de personalitate borderline, etc. pot să crească riscul de a dezvolta o adicţie, conform DSM V.

Tipuri de adicţie

Adicţiile de substanţe

Conform DSM V avem adicţiile de substanţe care au ca şi caracteristică importantă modificarea circuitelor cerebrale care persistă şi după detoxifiere, în special la indivizii cu tulburări severe.

Pentru a înţelege ce sunt adicţiile este bine de ştiut că efectele comportamentale ale acestor modificări cerebrale se observă în recăderile frecvente şi în nevoia intensă de substanţă atunci când persoanele sunt expuse la stimuli care au legătură cu acea substanţă (craving). Substanţele adictive pot fi alcool, tutun, cafeină, droguri sau medicamente.

Adicţia de muncă (workaholism-ul)

În condiţiile în care muncim ca să trăim, muncim pentru că suntem încurajaţi socio-economic să o facem, pentru că supravieţiurea devine dificilă în lipsa muncii, cum putem vorbi despre adicţie? Tot mai des se vorbeşte despre efectul de burnout care vine din „prea multă muncă”. „Mă simţeam bine muncind, întrucât acolo eram apreciată, simţeam că am control asupra lucrurilor, că acestea depind în mai mare măsură de mine. Când am ajuns la burnout am realizat că am o problemă. Evident, nu aveam aproape nicio formă de viaţă personală, iar timpul pentru mine era limitat la strictul necesar. Mi-a fost necesar un an de terapie pentru a accepta că munca în exces este o fugă. Şi pentru a mă confrunta cu lucrurile de care încercam să fug. Mai am un drum lung înainte, dar ştiu că am făcut primii paşi.” povesteşte Diana, 35 de ani.

Adicţia de jocuri de noroc

Jocul patologic de noroc (online sau offline) este des întâlnit şi are drept caracteristici repercusiunile severe asupra calităţii vieţii sociale, financiare, şi a relaţiilor familiale ale persoanei afectate.

Continuarea articolului, aici