Căldura trece cu o bere rece

Aproape jumătate dintre români au consumat bere în ultima lună

În ultima perioadă, de când România „fierbe“ la 40 de grade Celsius la umbră, iar hidratarea este mai mult decât necesară, consumul de bere la nivel naţional a crescut cu 30%.

Se spune că omul a învăţat să facă bere înainte de a afla cum se coace pâinea. Noe, zice legenda, ar fi luat pe arca sa provizii însemnate de bere, reţeta fiind, astfel, salvată şi perpetuată în timp. De altfel, de două milenii încoace, berea este băutura cu cea mai mare notorietate la nivel mondial, după apă şi ceai. România nu face excepţie, lichidul galben sau brun, dar neapărat rece şi spumos, fiind foarte apreciat de consumatori.

După ce a înregistrat scăderi împortante în primul trimestru al acestui an, piaţa românească a berii şi-a revenit miraculos, în special datorită zilelor toride din ultima vreme. „În primele luni din 2012, consumul a scăzut cu 5%, din cauza zăpezilor abundente din ianuarie şi feburiarie. Acum, în lunile de vară, numărul celor care aleg să bea bere a crescut semnificativ. Astfel, într-o săptămână călduroasă, vânzările cresc cu aproximativ 30% faţă de media săptămânală înregistrată la nivelul unui an", a declarat pentru „Adevărul" directorul general al Asociaţiei Berarii României (ABR), Constantin Bratu.

În primul rând, a adăugat şeful berarilor, „românii aleg berea pentru conţinutul său de apă de peste 90%, la care se adaugă minerale şi fibre, care ajută organismul să-şi completeze hidratarea recomandată cu apă". „În plus, vara este o perioadă în care aproape toţi adoptăm o dietă mai bogată în alimente sănătoase. Iar berea este un aliment care, datorită ingredientelor sale naturale, oferă organismului mulţi nutrienţi valoroşi, de la antioxidanţi, la vitamine şi fibre", a explicat Constantin Bratu.

La PET e cea mai bună

Volumul total al pieţei berii a atins 17 milioane de hectolitri anul trecut, menţinându-se la nivelul anului precedent. Potrivit ABR, consumul mediu pe cap de locuitor a fost de 89 de litri, în creştere faţă de 2010 şi egal cu cel din 2009, dar mult sub cel înregistrat în 2008 - 100 de litri, de altfel recordul absolut al ultimului deceniu.

În ceea ce priveşte ambalajul, românul preferă berea la PET (51,3%), apoi la sticlă (30,2%), cutie (14,8%) şi halbă (3,7%). Dar, indiferent de ambalaj, condiţia esenţială pentru consumatorul indigen este ca berea să fie românească. „În ciuda contextului economic nefavorabil al ultimilor ani, sectorul berii rămâne cel mai «patriotic» segment, 99% din berea consumată în România fiind produsă local", a mai spus Constantin Bratu.

Cu prietenii, la „una mică"

Raul Dumitrescu (26 de ani), din Bucureşti, este un consumator împătimit de bere. Dar nu oriunde, oricând şi cu oricine. „Beau bere aproape zilnic, dar numai împreună cu prietenii, altfel n-are niciun farmec. Parcă nici gustul nu mai e atât de bun dacă bei singur sau cu o persoană pe care n-o simpatizezi. Mai bine te duci acasă şi bei apă", a mărturisit tânărul.

Modul în care Raul alege să bea bere reprezintă, în fapt, un obicei frecvent de consum în rândul românilor. Un studiu efectuat de Gfk România la solicitarea Asociaţiei Berarii României a evidenţiat faptul că 58% din persoanele cu vârsta de peste 18 ani care consumă băuturi alcoolice optează pentru bere atunci când se întâlnesc cu prietenii.

Într-un clasament pe regiuni, locuitorii Olteniei conduc detaşat, aceştia alegând berea în proporţie de peste 78% atunci când se întâlnesc cu prietenii, fiind urmaţi de locuitorii Munteniei, cu un procent de 60,34%, apoi de bucureşteni, care deţin un procent de 58%, şi de locuitorii Dobrogei, cu 56,5%.  În ceea ce priveşte prezenţa berii în timpul meselor, aproape 50% din românii consumatori de băuturi alcoolice obişnuiesc să bea bere în timp ce mănâncă.

"Într-o săptămână călduroasă, vânzările de bere cresc cu aproximativ 30% faţă de media săptămânală înregistrată la nivelul unui an. ''
Constantin Bratu director general  Asociaţia Berarii României

Puţină istorie

Berea a fost descoperită în urmă cu 8.000 de ani de către palestinieni, iar 2.000 de ani mai târziu sumerienii au dezvoltat peste 10 reţete de bere sub numele de „Sikaru". Pe teritoriul Ţărilor Române, producţia de masă a berii datează de la începutul secolului al XIX-lea, când Johann de Gotha a inaugurat, în 1809, la marginea Bucureştiului, prima fabrică de bere.

Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fabricile se înmulţesc şi apar berăriile, care devin repede un punct de întâlnire important pentru ziarişti, politicieni sau artişti. Aceştia au creat şi un limbaj specific. Celebrul „ţap", de pildă, îşi trage numele de la berarul german Bock (ţap pe nemţeşte), comercializat pentru prima dată în Bucureşti, la berăria „Capitanul". „Halba" vine de la termenul german „halb liter", adică jumătate de litru.

De ce e bun consumul moderat de bere

- Nu îngraşă dacă este băută responsabil. Berea cu alcool are în jur de 43 de kilocalorii la 100 de mililitri, mai puţin decât alte băuturi alcoolice, iar cea fără alcool are doar 17 kilocalorii la 100 de mililitri.

- Este o sursă naturală de vitamina B12. Pentru a fabrica berea, orzul este mai întâi lăsat să încolţească (mălţuit), ceea ce creşte valoarea nutritivă a cerealelor folosite. Berea este bogată în special în multe dintre vitaminele de tip B, cum sunt niacin, riboflavin (B2), pyridoxine (B6), folat (B9) şi Cobalamin (B12).

- Este o sursă de fibre. Două pahare de bere conţin în medie 10% din doza zilnică recomandată de fibre solubile, unele beri putând furniza până la 30%.

- Reduce riscul formării pietrelor la rinichi. Berea conţine puţin calciu şi este bogată în magneziu, ceea ce ar putea ajuta la protejarea împotriva formării pietrelor la bilă şi la rinichi.

- Este o sursă bogată de siliciu. Există din ce în ce mai multe dovezi care susţin importanţa siliciului pentru sănătatea oaselor, iar în laboratoare experimentale s-a demonstrat că îmbunătăţeşte procesul de formare a oaselor umane.

- Este o sursă importantă de anti­oxidanţi. Antioxidanţii naturali se găsesc în fructe, legume şi cereale. Aceştia sunt prezenţi şi în bere, sursa lor fiind atât malţul (orz), cât şi hameiul, din care este fabricată berea.  Sursa: www.berariiromaniei.ro