Căldura excesivă poate provoca leşin

Şansele de producere a unor lipotimii sau sincope cresc dacă organismul nu suportă consecinţele caniculei Temperaturile ridicate care apar în timpul verii, asociate cu alte probleme de

Şansele de producere a unor lipotimii sau sincope cresc dacă organismul nu suportă consecinţele caniculei

Temperaturile ridicate care apar în timpul verii, asociate cu alte probleme de sănătate (afecţiuni cardiace, hipocalcemie, hipotensiune etc.) sau cu unele tulburări nervoase, anxietate, depresie pot duce de multe ori la apariţia leşinului - denumit ştiinţific de medici lipotimie sau sincopă.

Lipotimia se caracterizează prin faptul că bolnavul nu îşi pierde în totalitate cunoştinţa, pe când în sincopă apare o pierdere a cunoştinţei, de scurtă durată însă. "În general, lipotimia durează ceva mai mult decât sincopa, deşi este mai redusă ca intensitate a manifestărilor", explică dr. George Dumitraşcu, medic specialist în medicină de urgenţă la Spitalul Militar de Urgenţă din Sibiu.

Apare mai ales la indivizii cu labilitate neurovegetativă, la persoanele cu teren spasmofilic, la cardiaci, la persoanele de vârsta a treia sau cele care nu se hidratează corespunzător şi este favorizată de ortostatismul prelungit (statul îndelungat în picioare) în poziţie fixă, încăperi aglomerate, lipsa ventilaţiei, atmosfera caldă şi umedă, tensiune psihică.

Semnele care pot anunţa leşinul

Pacientul are o serie de simptome care arată o tulburare neurovegetativă: stare de "rău general", ameţeli, vedere "înceţoşată", "pete" luminoase în faţa ochilor, senzaţia că obiectele din jur se mişcă, slăbiciune. Apar transpiraţii reci, ţiuituri în urechi şi, uneori, senzaţii de greaţă. Faţa bolnavului devine foarte palidă, pulsul foarte slab, iar tensiunea arterială scade foarte mult (uneori sub 50 mmHg).

Pentru o persoană care are probleme cardiace, leşinul poate fi o problemă cu consecinţe uneori fatale. Atât sincopa, cât şi lipotimia se produc din cauza unei insuficiente irigări şi deci insuficientei oxigenări a creierului. În cazul persoanelor cardiace, acest lucru se poate produce din cauza unei proaste funcţionări a inimii. Întârzierea în acordarea primului ajutor poate fi fatală.

Dacă nu este vorba de o problemă cardiacă, în general bolnavul îşi revine în poziţie culcat. "Pentru a preveni înghiţirea limbii sau a secreţiilor salivare, bolnavul trebuie aşezat pe o parte, iar pentru o circulaţie mai bună a sângelui spre creier, capul bolnavului trebuie să stea mai jos decât restul corpului", recomandă specialistul în medicină de urgenţă. "Hainele prea strânse pe corp - cravată, curea, gulerul cămăşii - trebuie desfăcute pentru a asigura o cât mai bună circulaţie a sângelui".

Prin stropirea feţei cu apă, aplicarea de comprese umede, plesnirea uşoară a obrajilor sau inhalarea de substanţe iritante (amoniac) bolnavul va fi stimulat şi în cele din urmă se va trezi.

Analize ce trebuie făcute după o criză de leşin

-Măsurarea tensiunii arteriale, de cel puţin două ori pe săptămână, timp de trei săptămâni consecutive.
-Efectuarea unei electrocardiograme (E.K.G) pentru a vedea dacă nu există anumite tulburări cardiace.
-O electroencefalogramă (E.E.G.) pentru a exclude eventuale tulburări neurologice care pot da lipotimii sau sincope.
-Analize de sânge - hemograma (care arată dacă există cumva o anemie); ionograma arată posibilitatea existenţei unor modificări ale sărurilor sangvine (calciu, potasiu, magneziu, sodiu etc.); glicemia - care poate fi cauza unor astfel de stări de leşin, fie prin creşterea, fie prin scăderea ei.

"Orice leşin sau stare de ameţeală, chiar neînsemnat, poate ascunde o problemă de sănătate care, dacă este tratată din timp, are şanse mari de vindecare", avertizează dr. Dumitraşcu.