Bucurestenii inghit anual zeci de tone de praf

Lipsa vegetatiei duce la calduri insuportabile in zilele de vara si la o diferenta mare intre temperaturile diurne si nocturne Clima Bucurestiului se inrautateste continuu, una dintre principalele

Lipsa vegetatiei duce la calduri insuportabile in zilele de vara si la o diferenta mare intre temperaturile diurne si nocturne Clima Bucurestiului se inrautateste continuu, una dintre principalele cauze fiind si nerespectarea normelor de mediu. Copacii si arbustii au un important rol in pastrarea unor temperaturi putin oscilante si in reducerea vitezei vantului, precum si in reducerea cantitatii de pulberi in suspensie (praf). Potrivit datelor Directiei de protectie a mediului si educatie eco-civica a municipalitatii, in ultimii 12 ani suprafata spatiului verde s-a injumatatit la nivelul Capitalei. Daca la inceputul anului 1990 bucurestenii se bucurau de 3.471 hectare mp de spatiu verde, la inceputul acestui an in oras nu mai erau decat 1.800. La cele aproape 2,5 milioane de persoane care populeaza orasul pe timpul zilei, ar reveni circa sapte metri patrati de vegetatie pentru un om. Asta, in timp ce normele internationale stabilesc ca un om are nevoie de cel putin 12 mp de spatiu verde. Cel mai afectat de distrugerea zonelor verzi este sectorul 1, care a pierdut aproape doua treimi de verdeata, urmat de sectorul 5, care a ramas cu 2.144 ha de spatiu verde, fata de 5.283 in 1990. Locuitorii din sectorul 3 se pot considera "norocosi". Ei au pierdut "doar" o treime din spatiul verde de care se bucurau in 1990. Aici, insa, primaria de sector doreste sa-si construiasca un nou sediu chiar in zona parcului Titan. Edilii sustin ca planul de urbanism general adoptat in 2000 le permite deschiderea unui santier pe hectare intregi dintr-o zona ramasa verde dupa Revolutie. Pe de alta parte, municipalitatea respinge o astfel de decizie, bazandu-se pe datele care mai degraba ar impune o politica de "inverzire" a Capitalei, decat de ocupare a spatiilor verzi. Printre cauzele reducerii drastice a vegetatiei din oras se numara cresterea traficului rutier, poluarea industriala, dezvoltarea de activitati economice de marime medie si mica in parcuri si gradini publice, neingrijirea terenurilor redate fostilor proprietari, precum si extinderea de catre acestia a suprafetelor construite pe noile proprietati. "La toate acestea se adauga si lipsa fondurilor pentru refacerea zonelor verzi, dar si neutilizarea unor specii rezistente la nivelurile poluarii din Bucuresti", spune Sulfina Barbu, director adjunct al Directiei municipale de mediu si educatie eco-civica. Ea a dat ca exemplu greseala ADP sector 5 de a planta arbusti "tuya" pe marile bulevarde din jurul Palatului Parlamentului, plante care ulterior s-au uscat. Arborii si arbustii absorb si reflecta radiatiile solare, asigurand umbra pe timpul caniculelor. Aceasta functie le permite sa reduca diferenta dintre temperaturile nocturne si diurne. In plus, acestia reduc in mod evident viteza vantului, iar vegetatia intercepteaza precipitatiile, reducand poluantii chimici si germenii microbieni: frunzisul contribuie la o anumita filtrare a prafului si reintoarcere a lui in sol. Potrivit datelor detinute de Primaria Capitalei, bucurestenii "inghit" anul zeci de tone de praf din atmosfera, cele mai multe fiind aduse de vant, in lipsa perdelei de arbori care inconjoara in mod normal toate marile orase. Prezenta vegetatiei poate remedia considerabil si disconfortul produs de zgomotul puternic, daca se tine seama de faptul ca o reducere de 12 decibeli corespunde unei diminuari a senzatiei sonore de aproape 90 la suta. Nivelul redus de spatiu verde din oras a determinat Primaria Capitalei sa emita o dispozitie (nr. 765/2002), care prevede ca schimbarea destinatiei terenurilor prevazute in Planul urbanistic general ca spatii verzi sa fie facuta numai cu avizul Primarului general, conform legii. Dispozitia a fost atacata de Prefectura Capitalei la Curtea de apel - Sectia contencios.