Bogdan Naumovici: „Cine e împotriva Valentine’s Day ori e sărac, ori e zgârcit, ori s-a despărţit şi suferă, pentru că este doar o sărbătoare pozitivă“

Bogdan Naumovici: „Cine e împotriva Valentine’s Day ori e sărac, ori e zgârcit, ori s-a despărţit şi suferă, pentru că este doar o sărbătoare pozitivă“

"Comercianţii abia aşteaptă să exploateze şi Dragobetele", este de părere sociologul Alfred Bulai. FOTO Shutterstock

Este Valentine’s Day rezultatul unei campanii de marketing diabolice, aşa cum este etichetată această sărbătoare a dragostei, sau, dimpotrivă, marile corporaţii nu fac decât să vină în întâmpinarea unei nevoi umane?

Ştiri pe aceeaşi temă

Teoriile care ar sta la baza succesului de care se bucură la nivel mondial Valentine’s Day, cea a invenţiei pur comerciale sau a exploatării fireşti a unei sărbători cu rădăcini religioase, au fost analizate pentru Adevărul de doi profesionişti care înţeleg fenomenul în profunzime: publicitarul Bogdan Naumovici, fondatorul agenţiei 23 Communication Ideas, şi sociologul Alfred Bulai.

Cert este că, indiferent de unde a pornit nebunia Valentine’s Day, pentru comercianţi reprezintă o afacere profitabilă. Conform estimărilor făcute de retailerii din România, date oferite cu câteva zile înainte de 14 februarie, vânzările de ciocolată, cosmetice, vin şi flori cresc şi de şaisprezece ori între Sfântul  Valentin şi 8 Martie. Mai exact, a explicat Andreea Mihai, directorul de marketing al unui hipermarket cunoscut în România, „românii sunt euforici când este vorba de sărbători. Vânzările cresc pentru unele produse cu sute de procente, chiar cu 1.500%. Cosmeticele au cea mai mare creştere, după care urmează fructele exotice, ciocolata, vinul, lenjeria intimă.”

Bineînţeles, românii cumpără în această perioadă şi foarte multe flori, ceea ce impulsionează vânzările de până la zece ori, în funcţie de strategia fiecărui comerciant, după cum spune Marius Dosinescu, patronul floridelux.ro.

Femeile decid

Bogdan Naumovici este convins că această sărbătoare a prins atât de bine la nivel mondial tocmai pentru că a atins un punct relevant, un lucru în care oamenii cred în mod deosebit. 

Am făcut acum caţiva ani „Ziua bărbatului", pentru o marcă de bere, şi am avut surpriza să vedem 40.000 de bărbaţi care s-au strâns într-o luni după-amiază, undeva, pe coclauri. Ceea ce înseamnă că am răspuns, cumva, unei nevoi, am atins un punct sensibil. Cred că asta face şi Valentine’s Day, răspunde unei dorinţe a cuplurilor tinere de a sărbători dragostea într-un fel şi a nevoii permanente a femeilor de a primi cadouri. Plus că dacă femeile consideră că au nevoie de un astfel de moment, devine automat o sărbătoare obligatorie pentru ambele sexe, subliniază publicitarul. 

Cât despre conspiraţia comercială care ar sta în spatele inventării acestui eveniment, Naumovici (foto dreapta) atrage atenţia asupra faptului că sărbătoarea exista cu foarte mult timp înainte de apariţia globalizării. „Conspiraţia este o prostie de eco-anarhişti hipsteri. Eu nu-i găsesc o raţiune comercială atât de puternică, nu din acest motiv funcţionează. Corporaţiile se pot da peste cap să inventeze ziua cumpărăturilor de un milion de dolari, dar nu va cumpăra nimeni în ziua aia pentru că nu răspunde unei nevoi fireşti a publicului. Eu cred că avem de-a face cu o cauzalitate inversă, în sensul că oamenii aveau nevoie de o sărbătoare a dragostei şi nişte companii s-au prins că ar putea face nişte bani din această nevoie. Nu au inventat ei o zi ca asta şi lumea a sărit să cumpere. Singura pe care au inventat-o companiile este Black Friday, un eveniment care se referă doar la cumpărat, în rest lucururile nu stau chiar aşa. Aşa cum nu companiile au inventat Crăciunul ca să-şi faca oamenii cadouri. Sigur, Coca-Cola a inventat hainele lui Moş Craciun, au spus să fie roşii, dar sărbătoarea nu au meşterit-o ei şi nici obiceiul de a oferi cadouri“, explică publicitarul. 

Dragobete, ruda săracă de la ţară

Pentru că românii au un echivalent al Valentine’s Day, tradiţionalul Dragobete, un fel de rudă săracă de la ţară, era firesc să se trezească spiritul naţionalist şi să apară un curent anti-Ziua Îndrăgostiţilor, crede Alfred Bulai.

„Dragobetele este o reacţie exploatată, la rândul ei, tot de marile corporaţii care au adus şi Sf. Valentin, că nici de Dragobete nu se făceau cadouri, nu asta era esenţa sărbătorii. Au venit cu un model de acasă, pentru că sunt, în definitiv, doar nişte birocraţi care aplică nişte scheme testate de firmele mamă timp de decenii. Comercianţii abia aşteaptă să exploateze şi Dragobetele“, adaugă Alfred Bulai (foto dreapta).

Pe de altă parte, Naumovici este de acord cu faptul că Dragobetele a avut parte de o adevărată campanie de promovare datorită Valentine’s Day.

Nu-i păsa nimănui de Dragobete înainte de Valentine‘s Day. Şi nici în condiţiile astea nu se prea serbează, pentru că aici nu mai avem de-a face cu o nevoie a consumatorului, ci ţine de o frondă la, vezi Doamne, aceste conspiraţii iudeo-masonice corporatiste, nişte prostii despre care discută, mai degrabă, tot felul de hipsteri cu care suntem prieteni pe Facebook, spune acesta.

Mai în glumă, mai în serios, Bogdan Naumovici este de părere că: 

Cine are ceva împotriva Valentine’s Day ori este sărac, ori este zgârcit, ori s-a despărţit de curând şi suferă, pentru că este doar o sărbătoare pozitivă. Până la urmă, să fim serioşi, se sărbătoreşte dragostea în cuplu!, se arată Naumovici amuzat de încrâncenarea cu care privesc unele persoane semnificaţia acestei zile. 

„ Ziua Al-Qaeda“ şi masculii adevăraţi

Din punctul de vedere al sociologului, lucrurile stau însă altfel. Alfred Bulai consideră că, potrivit principiilor marketingului, trebuie să creezi imitaţie în societate.

Dacă facem în România „Ziua Al-Qaeda“, adică o companie inventează o tâmpenie ce nu are legătură cu nimic semnificativ şi vine cu o poveste frumoasă care spune că trebuie să-i faci un cadou anume, de Al-Qaeda, unui mascul adevărat, eu vă asigur că o să prindă şi că, până la urmă, o să spunem «ei, na, hai să iau şi eu, că nu e mare lucru»“, oferă sociologul un exemplu exagerat dorind să scoată în evidenţă modul în care o companie gândeşte, local, o campanie de promovare care are succes şi aceasta este, mai apoi, preluată şi exploatată şi de alţii. 

Simbolic vs mercantil

Alfred Bulai vede în sărbătoarea de Valentine’s Day o simplă strategie de marketing prin care comercianţii încearcă să-şi vândă produsele. „Epoca modernă şi mai ales secolul al XX-lea, prin nebunia capitalismului, a inventat tot felul de modalităţi de a sărbători şi de a exercita asupra oamenilor o anumită presiune culturală. Ideea de bază a marketingului fiind să vinzi lucruri de care oamenii nu au nevoie, care nu au valoare, în sensul în care nu sunt vitale pentru viaţa normală a individului în societate. Cum sunt mare parte din jucării, flori, tot soiul de astfel de lucruri, care nu sunt neapărat utile în funcţionalitatea lor practică. Au o valoare culturală, strict legată de ideea de cadou pe care îl oferi cuiva într-o anumită situaţie. Toată şmecheria este să foloseşti elemente care ţin de un model cultural, care să faciliteze vânzarea. De aici şi ideea de cadou care se face copilului sau îndrăgostiţilor. Este o sărbătoare de marketing, iar marketingul ştie, de asemenea, să se plieze întotdeauna pe tot felul de sărbători care au existat, religioase sau nereligioase, maximizând ideea de achiziţie, de cadou, care înseamnă profit“, consideră Bulai.

Sociologul atrage atenţia că nu toate sărbătorile de acest gen au avut, la origini, o dimensiune mercantilă. „Nici măcar cadouri pentru copii nu se făceau în vechime, acesta sunt pure invenţii ale secolului al XX-lea, cum sunt şi evenimentele pentru care nu există niciun fel de o bază tradiţională, de tipul Ziua mamei, Ziua tatălui“, adaugă Bulai.

Faptul că, în trecut, femeile îşi puneau ceva roşu în piept, primăvara, căruia îi atribuiau puteri magice, nu avea nicio legătură cu ideea de cadou.

Uitaţi-vă la mărţişorul tradiţional, care costa câţiva bani şi era simbolic! A devenit mărţişorul din aur, cu cristale Swarovski! Acum nici nu mai poate femeia să-l poarte pentru că este ditamai broşa. Ca să nu mai zic că cele mai multe dintre ele sunt inutile. Valoarea simbolică a rămas aceeaşi, dar valoarea utilă nu este foarte mare şi chiar poate sa lipsească cu desăvârşire. Aşa că rămânem cu marketing pur, care se adresează populaţiei tinere, disperată să atragă atenţia, lucru evident mai ales la masculi, şi atunci sigur că este foarte uşor să inventezi o sărbătoare care să genereze consum“, conchide sociologul. 

Bineînţeles, nu poate fi ignorat faptul că recunoaşterea femeii de către bărbat prin oferirea unei recompense de natură materială produce o anumită plăcere, atrage atenţia Bulai. "Apoi, marketingul mizează şi pe crearea unei diferenţieri între indivizi, pentru că unii sunt mai potenţi financiar, alţii nu-şi permit ce au alte persoane şi tot aşa. Iar marketingul introduce competiţia între oameni, în mod negativ. Porneşti de la ideea că cineva şi-a cumparat o bluziţă la modă care se vinde cu de 50 de ori peste preţul de cost, pentru că plăteşti dorinţa de a avea, şi sigur că apare competiţia. Dacă prietenei i s-a oferit un cadou foarte frumos, normal că i se pare şi vecinei că ar trebui să primească unul la fel sau mai frumos. Penibil ar fi să nu primească deloc, acesta este sentimentul care se formează. Această presiune este un element întâlnit de când există vânzări, dinainte de apariţia marketingul. Până la urmă, vânzările nu au un gen de moralitate şi nu se bazează pe un anumit tip de misiune deontologică, ce s-a mai întâlnit în trecut, dar care azi nu mai există sub nicio formă, nu mai există nicio jenă să se vândă ceva care nu are niciun fel de valoare. Ori în condiţiile în care piaţa funcţionează astfel, ar fi incredibil ca marketingul să nu profite de astfel de momente", explică Alfred Bulai mecanismul psihologic din spatele unei sărbători menite să genereze consum. 

Sărbătoarea potrivită la momentul potrivit

O altă teorie legată de apariţia Valentine’s Day spune că după Sărbatorile de iarnă se simţea nevoia de o revitalizare a vânzărilor, pentru că oamenii cheltuiesc foarte mulţi bani spre sfârşitul anului şi în ianuarie, februarie urmează o perioadă moartă pentru comercianţi. Aşa ar fi fost gândit un eveniment ca Sfântul Valentin, la mijloc de februarie, care să-i determine pe clienţi să lase precauţiile deoparte şi să-i încurajeze să scoată banii din buzunar. „De aceea se fac reduceri în ianuarie, pentru că lumea nu prea este dispusă să cumpere, de regulă, în această perioada, aşa că a început să fie prostită de ideea de reduceri care, deşi marşează pe ideea că totul este oferit extrem de ieftin, tot le aduce comercianţilor un profit imens, dar omul spune că merită. Criza mondială de care vorbeşte toată lumea se leagă exact de această tendinţă a secolului al XX-lea de a maximiza consumul dincolo de orice raţiune a sa. Pentru că esenţa capitalismului este să ai cât mai mult profit, nu contează ce vinzi”, explică sociologul. 

Pentru a susţine această idee, Bulai oferă drept exemplu concluziile unui studiu făcut în Ungaria, rezultate care arătau că 40% din medicamentele din piaţă nu au niciun efect, inclusiv cele naturiste, homeopate: “Aceste medicamente au un principiu activ atât de slab încât sunt un fel de apă de ploaie. Dar e mai sigur aşa pentru comerciant. Dacă au efect apar şi riscurile şi ar putea fi daţi în judecată, deci pierd bani. Aşa că mai bine se vând cutii frumoase, promovate în reclame." 

Citiţi şi:

Cadouri de Valentine's Day: idei şi sugestii în funcţie de stadiul în care se află relaţia

FOTO Ce poţi face în Bărăgan de „Valentine’s Day“? Ghid de călătorie pentru ziua îndrăgostiţilor

Singur de Valentine's Day? Ia păpuşa vodoo, personalizată cu trăsăturile fostului partener

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: