Beneficiile mierii în funcţie de soi. Cum ajunge să-şi piardă din proprietăţi

Miere

Mierea de albine este un aliment cu numeroase utilizari în bucatarie şi nu numai. Atâta vreme cât este consumată cu moderaţie şi este aleasă cu grijă, mierea de albine are numeroase beneficii.

Ela Crăciun a dezbătut unul din subiectele cele mai căutate pe internet în această perioadă în cadrul noii transmisiuni online „Super Mame cu Super Puteri“, pe pagina ei de Facebook. Vedeta a vorbit despre beneficiile şi contraindicaţiile consumului de miere, dar şi de apifitoterapie, cu doi specialişti foarte apreciaţi, Dr. Ţuţu Codruţ, specialist în acupunctură, apifitoterapie, oncologie şi psihologie medicală şi cu Răzvan Coman, reprezentant Complex Apicol Asoc. Crescătorilor de Albine din România.

„Ce impact pozitiv au diverse soiuri de miere asupra organismului?

Mierea de rapiţă ajută tubul digestiv şi rinichii.

Cea de brad este pentru afecţiuni pulmonare.

Mierea de floarea soarelui – pe toate, chiar afecţiuni cancerigene.

Cea de tei este bună pentru psihic şi digestie

Cea polifloră, pentru rinichi.

Mierea de salcâm linişteşte sistemul endocrin feminin.

Alte beneficii: pentru paraziţii, circulaţie, elasticitatea vaselor când trecem de la frig la cald.

Polenul e pentru anemii, inflamaţii, ajută sistemul nervos, organele, sângele.

Copiilor fără poftă de mâncare le dam miere cu propolis ca să le crească apetitul. Insă e bine să verificăm medical şi de ce nu mănâncă.

Există contraindicatii?

Rar. Diabeticilor nu le este indicată şi celor care au alergii la veninul de albine, în caz că mierea nu este bine curăţată.

Cum folosim mierea ca să fim în siguranţă?

Propolisul este sub forma de tinctură. O picatură pe kilogram al consumatorului. Putem da miere copiilor mici, la o lună după ce au început să consume mâncare normală. O linguriţă pe zi. În ceai sau ca atare. La indicaţia medicului. Adulţii pot consuma o lingură pe zi. Nu mai mult de 3 linguri pentru că, în exces, poate afecta stomacul şi ficatul.

Mierea este indicată si pentru insomnie?

Da, linişteşte, îi dă creierului tot ce îi trebuie. Noi, ca oameni, avem două întrerupătoare: somn şi veghe. Cei cu insomnii le au blocate. Mierea ajută creierul să intre în ritmul lui.

Când consumăm lăptişorul de matcă?

Trebuie cu mare grijă, în cantităţi foarte mici, aproape homeopatice, şi după 18 ani. După ce avem sistemul endocrin functionând normal. E bun în imunitate, dereglări hormonale, deficienţe cerebrale, circulaţie. Trebuie să ştii, însă, cum să îl foloseşti.

Ce se întâmplă dacă vom consuma prea multă miere?

Poate afecta stomacul, pancreasul, încarcă organismul cu anumite substanţe, zaharuri prea multe, sau aminoacizi, vitamine, minerale. O lingură pe zi e suficientă. La copii, o linguriţă pe zi, timp de 3 luni, apoi pauză o lună şi reluăm.

Este bun fagurele?

Da. Ceara poate fi aruncată, ori, dacă ne place, o putem consuma.  

Ce facem dacă ne simţim rău după miere?

Luăm o pauză, o lună. E posibil ca una din cauze să fie faptul că avem în corp o toxină sau o vitamină în exces.  

Mierea cu cătină e bună?

Cătina este bogată în vitamine, şi avem astfel o miere supervitaminzată. Rcomandarea mea este să alegem însă o o miere de pădure cu nuci. 5-10% nuci din cantitatea totală. Mierea de pădure aduce lucruri bune pentru detoxifiere, iar nuca întăreşte imunitatea şi echilibrează sistemul endocrin.

Îşi pierde din calitate dacă o punem în ceai sau lapte fierbinte?

Mierea fiartă, ori pusă în lichid de 100 de grade, îşi pierde din proprietăţi, din vitamine. Doar încălzită este în regulă, pentru că anumite elemente se coagulează şi nu e problemă. Altfel, ca şi atunci când o folosim la pregătirea prăjiturilor, rămâne doar ca îndulcitor, nu mai are proprietăţile celelalte”, a răspuns Dr. Ţuţu Codruţ întrebărilor adresate de Ela Crăciun.

„De unde luăm miere bună?

De la apicultorii pe care îi cunoaşteti, oameni serioşi, ori din magazine, dar sa fie certificată. Există multe sortimente de miere, multe surse, însă nu toate corecte.  Pentru tot ceea ce e produs în România putem merge pe trasabilutate, de la borcan la apicultor. Noi putem spune asta. Tot ce vine de afară şi nu ai trasabilitate poate reprezenta o problemă. Analizele sunt sub 4% la ce vine din afară. În Asia de Est sunt des contrafăcute.

În mierea problematică poate fi sirop de zahăr până la hidrolizat de porumb. Cum vedem? Nu ţine de cum întoarcem borcanul, dacă apare sau nu bula, etc. Nu le poti diferenţia decat din analize de laborator.  

În cea adevărată e doar nectarul recoltat de albină şi transformat în miere. De aici caracteristica de a avea multe îmbunătăţiri farmaceutice. Ea adaugă enzime, aminoacizi, polenul din stup, propolisul produs din răşinile plantelor.

Au aspect şi gusturi diferite?

Mierea de rapiţă e albă, are aspect de untură, este cremoasă.

Cea din pomi fructiferi este roşiatică, brună, la gust te încântă. Se schimbă în timp ce mesteci în funcţie de la cate specii a fost preluat nectarul.

Mierea de salcâm este limpede, străvezie. Trebuie să rămână aşa 1-2 ani până cristalizează. Are multă fructoză.

Cea de tei are culoare verzuie. Mirosul e caracteristic. Cristalizează după o lună.

Toată mierea produsă de albină trebuie sa cristalizeze mai devreme sau mai târziu. Cea de rapiţă, de exemplu, după 2-3 zile.

Mierea este un tip de zahar natural, are monozaharide. Avem doar fructoză şi glucoză, se asimilează mult mai repede şi integral. Ficatul nu mai luptă să separe acele legături.

Mierea de floarea soarelui este galbenă aurie, cristalizeaza dur, linguriţa chiar se poate îndoi când intră în ea”, a răspuns Răzvan Coman, reprezentant Complex Apicol Asoc. Crescătorilor de Albine din România.

Discuţia online a fost a doua dintr-o serie pe care Ela Crăciun o găzduieşte în fiecare seară de luni şi joi, de la ora 18, pe pagina ei de Facebook şi pe YouTube.