Banii sau pasiunea? De ce ambele opţiuni pot fi greşite când alegem un loc de muncă, dacă nu ţinem cont de aspecte mai puţin evidente

Cât de important este câştigul financiar la locul de muncă? Putem avea rezultate bune dacă muncim din pasiune, dar nu primim o recompensă bănească destul de motivantă? La aceste întrebări dificile şi mereu actuale a răspuns expertul în analizarea comportamenului Nansi Lungu, lector la Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti şi Behavior Analyst la Bitdefender.

Pentru oricare dintre noi varianta ideală este să avem un loc de muncă unde să mergem din plăcere, să lucrăm cu pasiune, iar la finalul lunii să intre pe card o sumă frumoasă de bani din salariu. Din păcate însă, de cele mai multe ori nu se întâmplă aşa şi suntem puşi în faţa unei alegeri foarte dificile: banii sau pasiunea?

Ambele alegeri pot fi greşite dacă nu ne gândim bine de la început şi nu ţinem cont de mai multe aspecte, care nu ni se par evidente de la bun început.

Astfel, dacă la prima vedere putem fi tentaţi să spunem că banii mulţi aduc fericirea, acest lucru nu este mereu valabil, explică Nansi Lungu, Behavior Analyst la Bitdefender (expert în analizarea comportamentului) şi lector la Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti, care va participa în calitate de speaker la Customer Care Conference, eveniment organizat pe 17 şi 18 martie de Conference Arena, membru Marketing Insiders Group:

„Atunci când avem bani putem, în primul rând, să ne asigurăm minimum necesar unui trai decent. Dacă nu ai acest minimum necesar, o sumă adăugată veniturilor tale poate să te motiveze suplimentar. Dacă însă suma adăugată nu face diferenţa, ea nu va avea niciun efect. Din această cauză, cei săraci renunţă mai uşor de multe ori la veniturile pe care le au. Sau tind să îşi asume riscuri din care pot pierde veniturile pe care le au. Nu e de mirare că jucătorii de jocuri de noroc sunt în special oameni cu venituri mici, a căror speranţă este de a câştiga ceva semnificativ pentru a-şi depăşi condiţia. Odată ce nivelul de supravieţuire este satisfăcut, modul în are banii motivează devine mai complicat. Pe de o parte ne creează oportunităţi noi. Pe de altă parte, interferează cu satisfacţia muncii. În acelaşi timp apare aversiunea faţă de pierdere.”

Prin urmare, cu cât avem mai mulţi bani, cu atât creşte teama noastră de a nu-i pierde, de a nu reveni la un nivel de salarizare mai modest. În plus, satisfacţia oferită de o creştere de salariu, de exemplu, nu ţine foarte mult, ci aproximativ trei săptămâni, după care apare adaptarea la noua situaţie financiară, iar noi ne vom dori probabil din nou o altă creştere a venitului.

De ce banii nu aduc mereu fericirea

De aceea, alegerea unui loc de muncă bine plătit, dar care presupune sarcini neplăcute poate fi o alegere foarte proastă pe termen lung. După ce ne adaptăm la situaţia financiară mai bună, ne dăm seama că trebuie să facem zi de zi o muncă de rutină pe care o detestăm şi care ne va face extrem de nefericiţi. Desigur, am putea pleca oricând, dar nu putem face asta, din cauza fricii de pierdere care apare în momentul în care avem un salariu foarte bun, avertizează Nansi Lungu. Prin urmare, ne vom trezi blocaţi, pur şi simplu, într-o slujbă care nu ne place deloc, dar la care nu vrem să renunţăm.

Nici varianta opusă  – alegerea unei meserii din pasiune, dar fără un venit sigur – nu este prea bună. Totuşi, în cazul tinerilor, marele avantaj este că dacă vor face o activitate de care sunt cu adevărat interesaţi au şanse mari să ajungă foarte buni în domeniul acela şi astfel pe termen lung vor avea de câştigat. Satisfacţia imediată nu este de neglijat, însă lipsa unui venit decent pe termen lung poate avea efecte negative destul de grave, spune Nansi Lungu:

Pe termen lung lipsa de satisfacţie financiară poate crea impresia inutilităţii sociale, cu consecinţe extrem de negative. Totuşi, mai ales la început de drum, aş alege fără ezitare, între mulţi bani şi o satisfacţie crescută, cea de-a doua opţiune.  Valoarea pe care o poţi atinge într-un mediu care îţi oferă satisfacţie reprezintă premisa pentru o mai bună situare a ta viitoare, spune specialistul

Gândul la bani ucide creativitatea

Alegerea potrivită este şi mai delicată în cazul unei meserii care presupune creativitate, simţ artistic. De exemplu, există mereu riscul de a neglija creaţia, pentru a ne concentra pe beneficiile materiale, de aceea Nansi Lungu spune că nu trebuie să amestecăm niciodată banii cu plăcerea.

Iată câteva cazuri concrete:

Deseori, dacă trebuie să facem un proiect pentru care am fost deja plătiţi avem tendinţa de a fi mai superficiali, pentru că deja ne gândim la banii pe care i-am primit.

La fel, dacă am fost plătiţi foarte bine pentru un proiect reuşit, când va trebui să facem unul la fel, dar gratis, motivaţia noastră va fi foarte scăzută. Asta deoarece banii constituie motivaţia noastră extrinsecă, iar pasiunea cu care lucrăm reprezintă motivaţia intrinsecă, iar cele două aspecte nu trebuie confundate sau amestecate.

În cazul în care primim mai mulţi bani decât avem nevoie (lucru rar întâlnit, desigur), apare riscul de a fi sub-motivaţi şi de a considera că nu există ameninţări la adresa noastră, practic ne vom supraevalua. Astfel, ne putem trezi că ne pierdem locul de muncă, fără să ne dăm seama că vina este doar a noastră: nu am mai fost motivaţi să lucrăm eficient şi am considerat că suntem cei mai buni, că nimeni nu ne poate înlocui.

Ce trebuie să ne ofere locul de muncă ideal

Prin urmare, alegerea unui mediu ideal de muncă este extrem de complicată. Totuşi, iată câteva aspecte importante de care trebuie să ţinem cont, dincolo de aspectul financiar: locul de muncă trebuie să ofere condiţii de dezvoltare în domeniul ales, să ofere o anumită autonomie, să ofere impresia participării la un bine social, să fie un mediu unde greşelile sunt tolerate şi îndreptate.

Multe dintre aceste lucruri nu sunt vizibile deoarece creierul uman răspunde în primul rând la ameninţări. Îşi spune: „vreau banii acum şi aici, pe urmă văd eu cum mă descurc”. Însă, un mediu toxic şi fără perspective demotivează cu consecinţe negative pe termen lung, precizează Nansi Lungu

Criza economică şi permanentele schimbări care au loc pe piaţa muncii, favorizând anumite meserii în detrimentul altora, riscă să ducă la un fenomen foarte grav: auto-desconsiderarea noastră. Pentru că nu suntem plătiţi bine, avem impresia că nu suntem destul de buni în meseria noastră sau că munca pe care o putem face noi nu este valoroasă. Iată de ce trebuie să fim atenţi atunci când ne facem această autoevaluare.

„Aceeaşi persoană poate fi valorizată într-un fel într-un mediu (o comunitate, o regiune, o ţară) şi cu totul altfel într-o altă regiune. Poate tocmai de aceea este important să nu legăm satisfacţia a ceea ce facem de nivelul salarizării. În momentul în care oferta pieţei este sub aşteptările noastre, poate să apară un fenomen de auto- desconsiderare nociv. Faptul că la acest moment munca mea nu este plătită bine nu este echivalentul faptului că munca mea nu este valoroasă sau că eu nu sunt valoros. Această eroare poate să fie evitată numai de persoanele care cred în propria lor muncă. Este de preferat să nu renunţi la valorizarea propriei munci, ci să cauţi să calibrezi cerinţele până acolo unde permite piaţa”, concluzionează lectorul universitar Nansi Lungu.