Arta manipulării metabolismului

Legumele nu trebuie să lipsească din alimentaţia noastră

Un nutriţionist american a descoperit programul revoluţionar care te ajută să nu te mai îngraşi niciodată. 50% din persoanele care nu reuşesc să slăbească prin sport şi diete stricte îşi pot rezolva definitiv problema prin educarea funcţiilor metabolice, spune nutriţionistul Diane Kress.

Multe persoane care au probleme cu greutatea au mai auzit pe ici-pe colo că s-ar putea să fie o problemă cu modul în care organismul lor asimilează substanţele din alimente, din moment ce nicio dietă nu a dat roade.

Mai multe detalii despre acest subiect puteţi citi aici...

Ultimele cercetări medicale confirmă faptul că atunci când iei în greutate, nu este neapărat vina ta, ci poate fi o problemă la nivelul metabolismului. Mai mult, medicii au găsit în sfârşit o nouă cale de a slăbi pentru cei care au încercat deja, fără niciun rezultat, toate metodele de eliminare a kilogramelor în plus.

Miracolul metabolismului este un program de slăbit revoluţionar cu care nutriţionistul Diane Kress a dat lovitura în rândul americanilor.

Carbohidraţi procesaţi haotic

În mod normal, potrivit specialistei, dietele sunt construite pe baza presupoziţiei că metabolismul funcţionează asemenea la toate persoanele şi că, dacă numeri caloriile şi verifici câte grăsimi mănânci zilnic, vei reuşi să scapi de kilogramele nedorite.

„Oamenii devin frustraţi atunci când nu obţin rezultate în lupta cu grăsimea. „Eu îi asigur că nu sunt ei de vină pentru o dietă eşuată, ci metabolismul lor, care funcţionează diferit la fiecare dintre noi", spune Kress.

Nutriţionistul arată că, în urma experienţei sale cu pacienţii şi a ultimelor cercetări medicale, aproape jumătate dintre cei cu probleme de greutate suferă de „metabolismul B".

Aşa numeşte Diane Kress procesul prin care organismul unei persoane procesează în mod excesiv şi haotic carbohidraţii din diverse mâncăruri şi alimente, favorizând îngrăşarea şi stimularea continuă a apetitului, indiferent de cât sport este practicat sau ce dietă este încercată.

De exemplu, o persoană cu un metabolism normal poate mânca un sandvici doldora de carbohidraţi, după care să se simtă plină de energie pentru câteva ore. Asta pentru că, după ce mănâncă acei carbohidraţi, organismul lor eliberează insulină într-o cantitate corectă, la momentul potrivit.

O persoană cu un metabolism B", după ce va mânca acelaşi sandvici, va simţi nevoia într-o oră să mănânce şi o ciocolată, deoarece corpul ei eliberează o cantitate prea mare de insulină. Rezultatul producerii în exces de insulină constă în formarea de grăsimi.

Trei paşi foarte simpli

Cercetătorul american în nutriţie ne învaţă cum să tratăm „metabolismul B" prin trei paşi extrem de simpli, la nivel teoretic, dar pentru care este nevoie de foarte multă voinţă. „Gândiţi-vă la prima etapă din acest program ca la o dezintoxicare de primăvară de opt săptămâni.

Asta înseamnă o dietă cu cât mai puţini carbohidraţi, special concepută pentru a-ţi echilibra reacţiile din organism. Pe termen mai lung, aceasta nu este indicată pentru că nu este o dietă completă şi sănătoasă", susţine doctorul Kress.

În a doua etapă, carbohidraţii trebuie introduşi uşor în dieta zilnică. „Continuaţi să mâncaţi alimentele pe care eu le propun pentru etapa de opt săptămâni, care este cea mai dificil de respectat. Adăugând uşor-uşor carbohidraţi, veţi recăpăta energie", adaugă specialistul american în nutriţie.

Ultimul pas despre care ne vorbeşte doctorul Kress poate suna ciudat şi neveridic. Cercetătoare spune, însă, că cei care s-au ţinut de primele două etape ale programului pot începe în a treia etapă să mănânce chiar şi cinci mese pe zi, cu tot felul de alimente, atâta timp cât nu se face exces.

„Este vital în această etapă să beţi foarte multă apă şi să luaţi suplimente alimentare, care vă vor întări organismul după restricţiile de la primul pas. În acest punct, metabolismul dumneavoastră va fi deja educat", mai spune ea.

Studiile nutriţionistului american arată că programul prezentat mai sus a dat rezultate optime în SUA.

Evitaţi grăsimile!

Orice program de slăbit ar ghida persoanele cu probleme de greutate, un lucru e cert pentru toţi nutriţioniştii. Grăsimile „rele" trebuie evitate, dacă nu excluse. Acestea sunt de două tipuri: saturate şi trans, ultimile găsindu-se în alimentele prelucrate industrial. Grăsimile saturate sunt, de obicei, de origine animală.

Consumate în exces, cresc nivelul colesterolului în sânge, mărind astfel riscul apariţiei bolilor cardiovasculare şi a obezităţii. Alimentele cu o cantitate mare de grăsimi saturate sunt carnea grasă şi produsele din carne, brânzeturile, untul şi produsele lactate grase. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca grăsimile saturate să nu depăşească 10% din aportul caloric zilnic.

"Oamenii devin frustraţi atunci când nu obţin rezultate în lupta cu grăsimea. Nu sunt ei de vină pentru o dietă eşuată, ci metabolismul lor, care funcţionează diferit la fiecare dintre noi."
Diane Kress
nutriţionist american

De ce nu slăbim în timp ce ţinem o dietă clasică

Diane Kress explică concret ce se întâmplă în organismul nostru după ce mâncăm alimente nesănătoase. O masă bogată în carbohidraţi, implicit în zaharuri, creşte rapid nivelul glucozei în sânge - glicemia.

Acest lucru stimulează secreţia pancreatică de insulină în exces, astfel încât glucoza ingerată nu mai poate fi transformata in glicogen, care este folosit pentru nevoile imediate de energie.

Astfel, capacitatea organismului de a stoca glicogenul este limitată la câteva grame. Aproximativ 700 de grame pot fi stocate la nivelul ficatului şi al muşchilor. Rezultatul acelei producţii în exces de insulină constă în formarea de provizii sub formă de grăsime.

Iar organismul uman are capacitatea de a stoca aceste provizii sub forma colăceilor de grăsime din jurul taliei, de la nivelul coapselor şi de la nivelul abdomenului. În aceste condiţii, creierul este „instruit" să ceară cât mai mulţi carbohidraţi pentru a balansa lucrurile.

„Nu este uşor să refuzi să mănânci"

Cu toate acestea, o masă bogată în proteine şi săracă în carbohidraţi determină o creştere imperceptibilă a nivelului glicemiei şi, în consecinţă, o mică creştere a nivelului glicemiei, dar o creştere semnificativă a nivelului glucagonului.

„Ce este glucagonul? Este celălalt hormon secretat de pancreas, care intervine în reglarea nivelului glicemiei şi care promovează mobilizarea grăsimilor stocate mai sus", explică Kress.

Pe măsură ce sunt arse rezervele de grăsime pentru nevoile de energie dintre mese, nivelul crescut al glucagonului permite folosirea energiei de la nivelul rezervelor de grăsime. În plus, nivelul glucagonului rămâne ridicat o perioadă îndelungată, astfel încât grăsimea mobilizată poate fi arsă în continuare.

Pe de altă parte, insulina inhibă mobilizarea grăsimii de rezervă, chiar dacă o persoană este la o dietă foarte strictă, dar care determină generarea de glucoză. Astfel se explică de ce persoanele cu „metabolism B" nu pot arde grăsimile de rezervă, deşi cantitatea de alimente ingerate este mai scăzută.

„Nu este oare foarte uşor să nu asculţi ce îţi cere creierul şi să refuzi pur şi simplu să mănânci, conştientizând că în acest fel vei avea un corp sănătos? În mod surprinzător, răspunsul oamenilor cu metabolism B este «nu»", mai spune nutriţionistul Diane Kress.

Probleme de sănătate

Persoanele care au „metabolismul B" se pot confrunta de-a lungul timpului cu  probleme grave de sănătate, precum diabetul de tip 2 sau sindromul ovarelor polichistice, potrivit experţilor americani în nutriţie.

Ce este metabolismul

Orice proces fizic şi chimic din corp care foloseşte şi care creează energie poartă numele de metabolism. De fapt, acesta înglobează majoritatea funcţiilor organismului:

Unele persoane pot mânca foarte mult fără să se îngraşe, pentru că ard rapid caloriile. În termeni simpli, metabolismul este motorul care arde caloriile şi le transformă în energie pentru toate procesele din corp.

Percepţia generală conform căreia persoanele slabe au un metabolism mai activ decât cele cu mai multe kilograme în plus nu este tocmai corectă. Nu greutatea influenţează propriu-zis rata metabolismului, ci masa musculară (care arde mai multe calorii) şi nivelul de grăsime
(care arde mult mai puţine calorii).

Părerea Expertului : „Fiecare metabolism este unic"

Gheorghe Mencinicopschi
directorul Institutului pentru Cercetări Alimentare

Nu suntem egali în faţa alimentelor pentru că genele noastre sunt diferite, potrivit lui Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului pentru Cercetări Alimentare, care susţine noul program de slăbit american.

„Fiecare om este unic, la fel ca şi metabolismul său. Cea mai mare prostie este să urmezi o dietă universală. Nu există alimente ideale. Ideal este să mâncăm câte puţin din cât mai multe produse, ce nu sunt procesate industrial, şi să renunţăm la sedentarism", ne sfătuieşte Mencinicopschi.

Specialistul mai spune că există o ramură a nutriţiei denumită nutrigenomică, care studiază modul de interacţiune a substanţelor din alimente cu genele omului.

„Această ştiinţă este exploatată doar în Statele Unite ale Americii, unde există deja o tehnologie care poate da soluţii persoanelor cu probleme de greutate, pe baza unor analize detaliate. La noi, nutriţioniştii cântă după ureche, nu după note, pentru că nu au o cultură în acest domeniu", mai spune Mencinicopschi.

Potrivit acestuia, alimentele nesănătoase sunt adictive şi determină, asemenea drogurilor sau a ţigărilor, un comportament compulsiv.