Amnezia digitală ne loveşte pe toţi: lucruri pe care le considerăm banale, dar care ne fură inteligenţa şi anunţă o bătrâneţe tristă

Accesul la informaţie a devenit şi mai rapid după apariţia telefoanelor inteligente, însă dincolo de aspectul util se ascunde un pericol real, chiar dacă nu-l conştientizăm. Suntem afectaţi de amnezie digitală, care acţionează negativ asupra memoriei de lungă durată. Mai grav, această memorie lenevită de tehnologie predispune la instalarea timpurie a bolilor degenerative, atenţionează psihologul Keren Rosner.

Semnale de alarmă legate de modul în care noile tehnologii afectează memoria de lungă durată au fost trase de cercetători din toată lumea, încă din momentul în care internetul a devenit indispensabil. Însă, după cum a indicat un studiu dat publicităţii recent, desfăşurat de Laboratorul Kaspersky din Rusia pe 6.000 de persoane, apariţia telefoanelor inteligente accelerează fenomenul amneziei digitale, urmare a uşurinţei cu care putem accesa oricând informaţii de pe un smartphone.

Cercetarea ruşilor a indicat că 40% din oameni caută informaţii pe Google fără să facă cel mai mic efort ca să-şi aducă aminte singuri detaliul de care au nevoie, iar asta pentru că am ajuns să avem mai multă încredere în informaţia online decât în memoria noastră. Această comoditate digitală face ca un sfert din oameni să uite informaţia găsită pe internet imediat după ce au utilizat-o, în condiţiile în care 12% din aceştia presupun că datele necesare se vor afla la îndemână oricând vor avea nevoie de ele.

Această nevoie de a avea acces cât mai rapid la informaţie, alături de faptul că nu mai suntem interesaţi să ne aducem aminte informaţiile de care avem nevoie, are efecte devastatoare asupra memoriei pe termen lung, au atras atenţia autorii studiului.
Comoditatea şi lipsa de răbdare cu care tratăm nevoia de informaţie face ca, în timp, bagajul informaţional stocat în memoria personală să fie tot mai diluat, fenomen care poate fi asemănat cu un tip de amnezie digitală.

Ajungem să facem conexiuni tot mai greu de unii singuri, fără suportul noilor tehnologii

Psihologul Keren Rosner consideră că această formă de amnezie digitală este cât se poate de reală. „Oamenii nu mai au aceeaşi memorie a datelor, cum se întâmpla înainte de această explozie a noilor tehnologii. Ce-i drept, aceste tehnologii au şi o parte pozitivă, pentru că ne ajută extrem de mult, dar în aceeaşi măsură au şi efect negativ. Pe termen scurt, avem acces foarte uşor la informaţie, putem face corelaţii în timp util, ceea ce corespunde vieţii cotidiene alerte şi nevoii de a face faţă competiţei zilnice la locul de muncă, sociale etc. Pe de altă parte, memoria devine leneşă pentru că nu o solicităm prea mult, ajungem să asimilăm foarte greu informaţii noi şi să facem conexiuni tot mai greu de unii singuri, fără suportul noilor tehnologii“, precizează Rosner. 

Un exemplu des întâlnit pe care l-au oferit cercetătorii se referă la numerele de telefon pe care nu reuşim să le mai reţinem de când accesul la informaţie a devenit atât de facil.

Ana-Maria C., din Bucureşti, are 35 de ani şi a realizat cât de mult se bazează pe telefonul mobil în ziua în care l-a uitat acasă şi a dorit să-şi sune soţul de pe telefonul unui coleg de serviciu.

Nu reuşeam să-mi aduc aminte numărul de telefon oricât de mult aş fi încercat, deşi până atunci avusesem impresia că îl ştiu. La fel, a fost amuzant, dar şi extrem de frustrant, când mi s-a întâmplat să nu-mi găsesc telefonul mobil prin casă şi, încercând să mă sun de pe telefonul fix, am realizat că nu ştiam nici măcar numărul meu de telefon, deşi trecuse aproape un an de când îmi schimbasem numărul. Aşa am decis că trebuie să fac un efort şi am memorat patru numere de telefon importante, ne-a povestit bucureşteanca.  

Vorbind despre cât de mult au ajuns să se bazeze oamenii pe internet şi pe tehnologii moderne, psihologul Keren Rosner atrage atenţia că acest comportament creează dependenţă, pentru că oferă un surplus de informaţie ca să ne descurcăm rapid în diverse situaţii, dar atunci când sursa de informaţie dispare putem să ne confruntăm chiar cu blocaje. „Am cunoscut persoane care intrau în stare de panică atunci când nu mai aveau acest ajutor auxiliar. Ajungem astfel să nu ne mai bazăm pe propria putere de a ne descurca în anumite situaţii. Nu realizăm asta şi considerăm că sunt lucruri banele, că nu se întâmplă nimic dacă atunci, pe loc, avem parte de informaţie rapidă, şi nu încercăm să ne reamintim informaţii pe care le avem mereu aproape“, explică psihoterapeutul.

Un studiu realizat în Marea Britanie exact pe tema memorării numerelor de telefon a arătat că oamenii se bazează atât de mult pe telefonul mobil încât 71% nu-şi aminteau numerele de telefon ale copiilor, 87% numărul de la şcoala unde învaţă copiii, 57% numărul de la locul de muncă, 49% numărul de telefon al partenerului de viaţă, 47% numărul de telefon fix pe care îl aveau în copilărie. Interesant este însă că jumătate din respondenţi îşi aminteau totuşi numerele de telefon memorate pe când aveau 10-15 ani, deci din perioada în care erau nevoiţi să se bazeze mai mult pe propria memorie decât pe memoria digitală oferită de noile tehnologii.

Acesta este doar un exemplu concret care dovedeşte gradul de comoditate pe care l-am dezvoltat în ceea ce priveşte modul în care ne procurăm informaţia pe care ne bazăm. Comoditate care însă ne ştirbeşte inclusiv inteligenţa, potrivit rezultatelor unei cercetări realizate de Universitatea Birmingham din Marea Britanie. Mai exact, oamenii de ştiinţă avertizează că Google formează generaţii de oameni care nu sunt atât de inteligenţi pe cât au impresia, percepţie greşită care rezultă din faptul că nu mai facem distincţia între bagajul de cunoştinţe proprii şi ceea ce ştim doar pentru că avem la îndemână informaţia online.

Internetul reprezintă un mediu care îţi poate oferi un răspuns la aproape orice întrebare, este ca şi cum ai avea acces imediat la întreaga ştiinţă a omenirii. De aceea, este foarte uşor să faci confuzia între cunoştinţele tale şi aceste informaţii preluate dintr-o sursă externă. Când oamenii se află pe cont propriu, realizează adesea cât de nesiguri sunt de ceea ce ştiu şi cât de dependenţi sunt de internet, a subliniat psihologul Matthew Fisher, de la Universitatea Yale, pentru publicaţia britanică „Daily Mail“.

Moduri eficiente de a ne pune mintea la treabă 

O memorie leneşă, neantrenată, poate avea însă urmări mult mai grave pe termen lung, atenţionează Keren Rosner. 

Pierdem o abilitate foarte importantă, o abilitate de adapatare, atunci când nu mai avem o memorie care să ne ofere sprijin. Memoria trebuie tot timpul exersată, pentru că numai astfel rămâne activă pe o perioadă lungă şi ne fereşte de boli degenerative şi de probleme de congniţie, care apar odată cu înaintarea în vârstă. Persoanele care nu-şi exersează memoria de lungă durată se vor confrunta mai devreme cu asemenea probleme şi nu vor avea mintea lucidă până la vârste înaintate, punctează specialistul.

Pentru exersarea memoriei de lungă durată, psihologul Keren Rosner recomandă învăţarea unei limbi străine, care s-a dovedit că ajută extraordinar memoria, indiferent de vârstă, dar şi să avem cât mai multe domenii de interes. „Simpla citire a informaţiei pe internet nu foloseşte decât pe termen scurt, dar ca să rămână în memoria de lungă durată ar trebui să fie reprodusă, fie în scris, fie verbal. Fiecare persoană are o tipologie de memorare: unii au memorie vizuală, reţin obsevând, alţii reţin când repetă, şi alţii când scriu. Inclusiv memorarea numerelor de telefon este importantă, pentru că reprezintă o înşiruire de numere pe care le reactivăm periodic. La fel, este bine să învăţăm citate care ne plac şi pe care le putem folosi în discuţii, sau strofe din poezii“, ne sfătuieşte psihologul.