Agresivul, vecinul care-şi bate nevasta

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Acest tip de personaj este mai mereu beat şi pus pe harţă. Când nu-şi stâlceşte în bătaie familia, caută râcă prin vecini. Din locuinţa vecinului agresiv răzbat adesea zgomotele unei confruntări. Obişnuieşte să bea mult şi, după ce se chercheleşte bine, caută pricină nevestei şi copiilor, pe ­care-i terorizează seară de seară cu bătăile.

image

Când se plictiseşte de victimele din casă, caută scandalul prin vecini. Nu trebuie sub nicio formă contrazis. La cea mai mică observaţie, la cel mai neînsemnat gest de împotrivire, se dezlănţuie ca o furtună, zbierând şi lovind în stânga şi-n dreapta tot ce nimereşte. Poate fi calmat doar de Poliţie şi doar pentru moment, căci a doua zi o va lua de la capăt. De altfel, este un „oaspete" obişnuit al secţiei de poliţie din cartier.

Psihologii spun că avem de-a face cu un individ debusolat, aflat în conflict cu el însuşi. De cele mai multe ori este un ratat, care n-a reuşit în niciun domeniu.

Cum devii victimă

Evitaţi cât puteţi vecinul agresiv şi nici să nu vă gândiţi să dialogaţi cu el! Şansele să-i „sară muştarul" din senin şi să deveniţi o victimă sunt foarte mari, avertizează specialiştii. A simţit-o pe pielea lui, la propriu, Vadim Măceanu, în vârstă de 25 de ani, din Bucureşti. El a povestit pentru „Adevărul" păţania sa cu vecinul bătăuş: „Mă mutasem recent în bloc şi nu-mi cunoşteam deloc vecinii. Într-o seară, aud bufnituri puternice de sus, de la 2. Apoi plânsete de femeie şi de copil de ţi se rupea inima de milă, întrerupte de zbierete sălbatice, de om scos din minţi. Mi-am dat seama că se întâmplă ceva grav şi m-am speriat", povesteşte Vadim. Însă plânsetul continua atât de sfâşietor, încât n-a mai răbdat şi a urcat la 2. „Mi-a deschis el. Era în maiou şi-n chiloţi şi părea beat turtă. I-am spus ce zgomote am auzit venind din apartamentul său şi l-am rugat să înceteze cu bătaia. În timp ce-i explicam că nu-i frumos să-ţi loveşti familia, m-am trezit cu un pumn în faţă care m-a doborât. Apoi a tăbărât cu picioarele pe mine până m-a lăsat fără cunoştinţă şi plin de sânge. Am stat două săptămâni în spital până mi-am revenit. Am făcut plângere la Poliţie, dar m-au chemat ­de-atâtea ori să dau declaraţii, încât am renunţat."

Bătăuşul isteric

Următorul personaj este, de fapt, o vedetă locală. Lumea din ghetourile Ferentarilor (Bucureşti) îi spune „Gorilă", pentru că e mare la trup şi cam negru. Nimeni nu ştie care-i este numele din buletin şi, de altfel, nimeni nu prea crede să aibă buletin. Dar toată lumea de pe stradă ştie că trebuie să se ferească de vecinul „Gorilă". „Ziua bea şi noaptea se bate. Nu e unul din zonă care să nu fi avut de-a face cu el. Singurele noastre perioade de linişte sunt alea în care «Gorilă» e la puşcărie. Noroc că intră des", spune nea Vase Pricop, locuitor al zonei de case din Ferentari „de când se ştie pe lume".

Oamenii spun că „Gorilă" nu iese din curtea lui mai devreme de ora prânzului. Consecvent, se îndreaptă către cârciumă, unde are un scaun rezervat, indiferent cât este de aglomerat localul. Fireşte, şi l-a câştigat cu pumnii. „Nu vorbeşte cu nimeni şi toarnă-n el rachiu cu găleata. Cum se întunecă parcă-i apucat de streche: se ia de cel mai apropiat beţiv din cârciumă şi începe scandalul. Uite aşa o ţine toată noaptea, până oboseşte. Nu mă mir că l-a părăsit nevasta, am înţeles c-o bătea şi pe ea", povesteşte nea Vase Pricop.

„Gorilă" îşi petrece mai multe nopţi în arestul secţiei de poliţie decât la el acasă. Intră des la închisoare pentru infracţiuni comise cu violenţă, dar când iese pofta lui de încăierare creşte. „Ne-a terorizat de-a dreptul. Toată lumea fuge când îl vede", mai spune nea Pricop.

"I-am spus ce zgomote am auzit venind din apartamentul său şi l-am rugat să înceteze cu bătaia. În timp ce-i explicam că nu-i frumos să-ţi loveşti familia, m-am trezit cu un pumn în faţă."
Vadim Măceanu
locatar din Bucureşti

Românii acceptă violenţa domestică

Un studiu recent realizat de Direcţia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţă Operativă din cadrul Poliţiei Române arată că mai mult de 50% din români consideră că violenţa domestică este un lucru normal.

Cercetarea mai dezvăluie un aspect grav: în 2010 numărul cazurilor de violenţă intrafamilială a crescut cu 26% faţă de anul precedent. O creştere s-a înregistrat şi în privinţa loviturilor cauzatoare de moarte: numărul acestora s-a dublat.

Potrivit Poliţiei Române, doar o victimă din trei a avut curajul să ceară ajutor specializat din partea autorităţilor, cauza principală a lipsei de reacţie fiind factorul economic care leagă financiar persoana agresată, adică victima, de agresor.

Un individ ratat şi debusolat

Vecinul agresiv este tipul de individ cu personalitate antisocială. Este violent, debusolat, în conflict cu el însuşi şi, în general, ratat în viaţă. „Dialogul cu un astfel de personaj este aproape imposibil, pentru că este foarte greu să-l scoţi din comportamentul lui deviant. Este important să nu-l contrazici, pentru că altfel ai şanse mari să ajungi victimă", spune psihologul Hanibal Dumitraşcu.

În cazuri extreme, este bine ca cei care au de-a ­face cu el să apeleze la ajutor specializat. „El are nevoie de consiliere de specialitate, iar de tratat cu el nu trebuie să trateze în niciun caz vecinii, ci psihologul, psihiatrul sau Poliţia", mai spune Dumitraşcu. Psihologii consideră însă că vecinul agresiv nu trebuie totuşi izolat de societate - de obicei, oamenii tind să-l eticheteze drept nebun şi să-l abandoneze în lumea lui. Dar nu oricine are pregătirea necesară pentru a aborda un astfel de individ. Este posibil ca acest tip de personaj să aibă şi o nevroză, un comportament agresiv cu o fixaţie pe un anumit moment traumatizant din copilărie - de exemplu, a fost la rândul lui bătut de către tată. 

De multe ori, comportamentul lui agresiv este asociat cu alte adicţii. „În general, acest tip de personaj ­este un alcoolic. Dacă nu este îmbibat de băutură  când îşi snopeşte în bătaie nevasta şi copiii, atunci cu siguranţă este un sociopat", conchide ­Hanibal Dumitraşcu. 

Cum domoleşti bătăuşul

Din păcate, măsuri preventive împotriva vecinului agresiv nu există, deci potenţiala victimă nu poate fi protejată pe cale legală. Însă victima da, prin pedepsirea agresorului. Articolul 180 din Codul Penal spune că „lovirea sau orice alt act de violenţă cauzator de suferinţe fizice se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă". În plus, dacă agresiunea a fost îndreptată împotriva unui membru de familie, pedeapsa creşte până la un an de detenţie.

Persoanele agresive pot fi sancţionate prin lege



Primul pas, după ce actul de violenţă a fost comis, ­este depunerea unei plângeri la poliţie. Următorul pas ­este obţinerea unui certificat medico-legal de la Institutul de Medicină Legală (IML), în care se va specifica numărul de zile de îngrijiri medicale necesar victimei pentru vindecarea leziunilor.

În mod logic, cu cât perioada de recuperare este mai mare, cu atât pedeapsa pe care o va primi agresorul creşte. Astfel, dacă „vătămarea necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile, fapta se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă". Iar dacă victima este un membru de familie, „închisoare strictă de la un an la 2 ani".

Dacă rănile pricinuite de agresor necesită cel mult 60 de zile de spitalizare, vorbim deja despre „vătămare corporală", infracţiune prevăzută de articolul 181 din  Codul Penal şi pedepsită cu închisoare de la unu la 5 ani. Iar dacă perioada de tratament medical depăşeşte 60 de zile, fapta este considerată „vătămare corporală gravă" (articolul 182), situaţie în care vinovatul poate primi până la 7 ani de detenţie.

image
Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite