Africa de Banat: livada de bananieri din curte

Doi tineri care locuiesc în Piaţa Bălcescu din Timişoara cultivă arbori exotici lângă casele în care au copilărit. Plantele exotice au dat în acest an roade şi au făcut deja un ciorchine de banane. Fructele sunt încă mici, dar tinerii speră ca bananele să crească.

Ştiri pe aceeaşi temă

Raul Constantinescu şi Cezar Fleşeriu sunt vecini şi au crescut împreună. Cei doi tineri, ambii în vârstă de 19 ani, locuiesc într-o casă cu o curte comună de pe strada Odobescu din Timişoara. Cezar a fost dat mai devreme la şcoală, astfel că a terminat deja primul an de studii, la Universitatea Politehnica.

Raul a absolvit în acest an liceul, iar astăzi are examenul de admitere la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş" din Timişoara, Facultatea de Medicină Dentară. Vieţi care par obişnuite până aici, dacă nu ar fi hobby-ul inedit al celor doi. În timpul liber, tinerii îngrijesc bananieri. Arborii au devenit „vedetele" cartierului după ce au ajuns şi la şase metri înălţime.

Primii bananieri au ajuns pe strada Odobescu în 1982. „Părinţii mei i-au adus de la Băile Felix. Mulţi ani au crescut în casă până când tatăl meu s-a hotărât să-i planteze în curte. Atunci au crescut şi nu s-au mai oprit", a povestit Cezar începuturile plantaţiei de bananieri din curtea casei.

Tânărul şi prietenul său Raul au crescut, iar sarcina îngrijirii plantelor le-a revenit lor. „Avem mare grijă de ei. Înainte de venirea iernii îi acoperim cu saci, înfăşuraţi în frunze şi punem butoaie peste trunchiuri. În aprilie dăm jos butoiul, iar în iunie are deja frunze noi", a explicat Raul Constantinescu modul de îngrijire a plantelor. 

Cresc ca în poveşti

Cei doi prieteni au trăit dezamăgire după dezamăgire în momentul în care plantele au făcut fructe, dar s-au uscat înainte ca bananele să crească. „De fiecare dată scoteau fructele în toamnă când era deja târziu", a mai spus Raul.

Potrivit acestuia, viaţa unui bananier nu este lungă. După ce face fructe, bananierul se usucă, dar nu înainte de a-şi asigura continuitatea. „Înainte să scoată ciorchinele de banane sunt nişte semne, scoate nişte frunze mai mici, iar după ce scoate banane se termină viaţa lui, dar se continuă prin pui", a explicat Raul Constantinescu.

Cezar arată cum cresc arborii exotici într-o grădină din Banat



Moştenirea lăsată de un bananier este semnificativă, ţinând cont că fiecare plantă face câte 10 pui care cresc foarte repede. „Acesta a răsărit în mai şi a crescut foarte repede", a spus Cezar, arătând spre un pui de bananier care are mai mult de un metru.

O grădină exotică

Eforturile tinerilor au fost răsplătite din plin. În ultimii trei ani, bananierii au înmugurit, înflorit şi au făcut fructe. Înainte să crească, pe când erau încă mici bananele, s-au uscat şi au picat. „În ultimii ani au scos fructe toamna târziu şi nu au mai apucat să crească", a spus Raul. În acest an, fructele au ieşit mai devreme decât oricând, iar tinerii speră să mânânce banane autohtone.

„Credem că vor ajunge la 10-12 centimetri fiecare banană", a spus încrezător Cezar. Cei doi prieteni nu s-au oprit la cultivarea bananelor.
„Avem avocado, plante de vanilie, care cresc ca o liană şi fac un fel de păstăi, dar mai avem şi arborele de cauciuc şi lămâi.

Acestea sunt mai mici pentru că doar în ultima perioadă am început să ne ocupăm", a spus Raul Constantinescu. Potrivit acestuia, din „livadă" nu lipsesc curmalii, care sunt mai mari, ajungând şi la doi metri. Dacă rădăcinile bananierilor rezistă şi la -20 de grade Celsius, arborele de cauciuc, vanilie sau avocado trebuie pus înăuntru, la căldură.

"Înainte de venirea iernii acoperim bananierii cu saci, înfăşuraţi în frunze şi punem butoaie peste trunchiuri."
Raul Constantinescu
student

Măslini în curtea primăriei

Parcarea Primăriei Timişoara a fost decorată cu măslini, magnolii şi alte plante exotice



Angajaţii Primăriei Timişoara muncesc din acest an într-o atmosferă mediteraneeană, printre măslini, magnolia şi plante yucca. Oficialii instituţiei s-au săturat de florile şi plantele ornamentale care au înfrumuseţat parcarea până în această vară şi au dat 2.500 de lei pentru a-şi reamenaja parcarea privată, unde au acces doar angajaţii primăriei.

Pasiunea tinerilor este însă în ton cu ideile şefului de la Direcţia de Mediu din Primăria Timişoara, Vasile Ciupa. El a împânzit oraşul cu plante care de care mai exotice. „Principalul motiv pentru care se pot vedea acum bananieri şi alte plante exotice în grădinile timişorenilor este chiar încălzirea globală. De exemplu, cunosc un caz al unui timişorean care a plantat rodii în grădina sa", a declarat Vasile Ciupa.

Raul Crăciun, directorul unei firme cu profil peisagistic, spune că este practic imposibil ca suma cu care au fost achiziţionate plantele să fie atât de mică, în condiţiile în care un măslin costă, în medie, 300-400 de lei. Mai mult, măslinii ar putea dispărea până la primăvară, întrucât aceste plante nu se pot adapta climei reci din timpul iernii din România.

„Au fost plantaţi măslini şi la Liceul de Silvicultură, însă nu au trecut de iarnă. Aceste plante provin din zona Mediteranei şi nu se pot adapta la noi decât în interior", a spus Raul Crăciun.

„Vremea se schimbă, nu şi clima"

Nicolae Găldean, decanul Facultăţii de Ecologie din cadrul Universităţii Ecologice Bucureşti, spune că posibilitatea de a creşte în România arbori specifici regiunilor calde nu trebuie asociată deocamdată cu încălzirea globală.

„Din punctul meu de vedere, vremea este cea care se schimbă, nu clima. Nu ştiu în ce măsură creşterea bananierilor ar avea succes la noi. E o specie foarte sensibilă, ce nu suportă variaţiile mari de temperatură specifice climatului de la noi. Amintiţi-vă de palmierii plantaţi în necunoştinţă de cauză pe litoral", a precizat Găldean.

Se ofilesc palmierii de la malul Mării Negre

Turiştii se bucură de arborii exotici   Foto: Mihai Ciobanu

Pentru a da o notă exotică staţiunii Mamaia, autorităţile locale au achiziţionat 175 de palmieri în 2002 din Grecia cu suma de 120.000 de euro.

Între timp, aceştia nu s-au acomodat climatului de la Marea Neagră sau nu au suportat iernile geroase şi s-au ofilit. „În prezent mai deţinem 139 de palmieri din specia Chamaerops Excelsa, pe care i-am pus în Mamaia, de la un capăt al staţiunii la altul", a spus Gheorge Coman, şeful Serviciului Administrare Spaţii Verzi din cadrul Primăriei Constanţa.

Pentru a nu mai pierde din palmieri, municipalitatea locală a alocat sume impresionante de bani pentru întreţinerea lor. Numai anul trecut, firma care se ocupă de întreţinerea lor, Pomacost, a primit 399.996 de lei, fără TVA, pentru întreţinerea copacilor exotici. Astfel de investiţii au mai fost făcute şi în alte oraşe ale ţării, precum Bucureşti şi Craiova.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările