Întoarcerea la cinema

Multiplexurile care s-au deschis în tot mai multe oraşe în ultimii doi ani au reuşit să-i readucă pe români în cinematografe, iar previziunile spun că numărul spectatorilor va continua să crească. Confortul oferit de sălile construite în malluri şi tehnologia tot mai performantă au dus la creşterea numărului de spectatori de cinema, pentru prima dată după Revoluţie.

Mihai Ceuca, un bistriţean de 29 de ani care a făcut din pasiunea pentru film o afacere online, merge cel puţin o dată pe săptămână într-una din sălile de cinema din Cluj, oraş în care locuieşte de 10 ani. Spune că are de unde alege, pentru că două reţele private au deschis cinematografe multiplex în mallurile din Cluj şi difuzează până la 15 filme diferite într-o singură zi.

Citiţi şi:

Costineștiul, un imens cinematograf în aer liber
Gălăţenii trebuie să meargă la Brăila pentru viziona un film 3D

Dacă filmul e suficient de bun pentru a fi văzut la cinema, „adică pe un ecran imens cu sunet şi imagine perfecte, eventual 3D", merită o vizită la mall unde plăteşte dublul preţului biletului pentru un „pachet" complet cu popcorn şi răcoritoare.

Mihai a început să vizioneze şi să colecţioneze filme în perioada 1999-2000, când a terminat liceul şi a dat admitere la facultatea de medicină din Cluj.

„Mergeam de cel puţin două ori pe săptămână la cinema. Aveam trei cinematografe în oraş, Republica, Arta şi Victoria, şi eram limitat la vizionări din cauză că rula doar un film pe săptămână la fiecare sală", îşi aminteşte el. „Am prins de multe ori Republica plină ochi la blockbustere precum «Ultimul samurai» sau «Stăpânul Inelelor». Era, pe atunci, cea mai bună opţiune de a viziona un film la cinema deşi lipseau condiţiile - aer condiţionat, bar adecvat, sunet surround."

Schimbarea ierarhiilor

La începutul anilor 2000, Cinema Republica (950 de locuri), unul dintre cele aproape 300 de cinematografe administrate de Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor (RADEF) „România Film", avea cei mai mulţi spectatori din ţară.

În jur de 200.000 de oameni au cumpărat în fiecare an bilete la filmele care au rulat aici, în perioada 2000-2006, potrivit Anuarului Statistic realizat de Centrul Naţional al Cinematografiei pe baza informaţiilor furnizate de reţelele de cinematografe. În 2008 însă, Cinema Pro din Bucureşti, parte a reţelei Hollywood Multiplex Operations, a devansat cinematograful clujean, pe fondul declinului întregii reţele „România Film", rămasă cu 10% din sălile de acum 15 ani.

Tot în 2008, la Cluj au apărut alternative pentru cinefili ca Mihai Ceuca. Operatorii privaţi au construit mai multe săli de cinema în malluri, aşa cum s-a întâmplat în majoritatea oraşelor mari din ţară: Bacău, Piteşti, Oradea, Timişoara, Constanţa, Iaşi.

Cele mai multe sunt concentrate în Capitală: opt, dintre care şase în sistem multiplex, unul cu un singur ecran şi un drive-in. Efectele încep deja să se vadă în statistici: în 2009, numărul spectatorilor din sălile de cinema a crescut cu 1,5 milioane comparativ cu 2008, cifră care consolidează un trend ascendent început în 2006.

Filmul bun te scoate la mall

Pentru că tehnologia i-a permis, Mihai Ceuca şi-a „construit" de câţiva ani şi un „home cinema". Iar ca să iasă din casă acum are nevoie de filme care merită văzute la cinema, „aici intră, de cele mai multe ori, blockbusterele şi filmele pline de efecte speciale".

„Ca să mergi săptămânal la cinema sau, de ce nu, de două ori pe săptămână, este nevoie de filme bune. Întotdeauna a fost aşa", explică Mihai, printre proiectele căruia se regăsesc site-urile CinemaRx.ro, dedicat filmelor, şi TvBlog.ro, dedicat serialelor. „Dacă filmul a fost suficient de bun, lumea a mers să-l vadă indiferent de condiţii. La Cinema Republica erau în unele seri 100 de oameni, în altele se stătea pe jos. Totul depindea de ce anume rulează."

Cum s-a scumpit biletul

Un bilet la cinema costa, în urmă cu 16 ani, 495 de lei vechi. În 1996, preţul ajunsese la 1.753 de lei vechi, iar în 1999, sărise la 11.064 de lei vechi. Până în 2003, costul vizionării unui film ajunsese la 49.594 de lei vechi, iar în 2006, la 101.900 (10,19 lei noi). Potrivit celor mai recente date, preţul mediu al biletului la cinema era, în 2009, de 16,47 lei noi.

Românii nu dau bani pe filme pentru că le pot vedea şi acasă

Anul trecut, la finalul Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), cel mai mare din ţară, echipa a plecat cu o parte din pelicule într-o caravană prin ţară. Din cauză că filmele nu puteau fi vizionate gratuit, ca în ediţia din acest an a caravanei, puţini au plătit biletul.

Totuşi, din cele 1.500 de persoane din Bacău, Piatra Neamţ, Buzău, Târgu-Mureş, Timişoara şi Oradea care au venit la film, 19% au comspletat chestionarele pentru un sondaj ale cărui rezultate l-au uimit şi pe directorul festivalului, Tudor Giurgiu.

Cei mai mulţi dintre cei chestionaţi, 31%, nu mai văzuseră un film la cinema de mai bine de un an. Principalul motiv al absenţei din cinematografe s-a dovedit lipsa timpului (31%), dar şi faptul că cinefilii pot vedea şi acasă filmele difuzate în cinematografe (29%).

Întrebaţi de unde iau filmele la care se uită acasă, 51% au spus că le descarcă de pe internet, în timp ce 29% vizionează filme pe DVD, dar nu cumpărate, ci primite cadou sau împrumutate.

Apoi, 38% au spus că preferă să descarce filme pentru că, deşi este ilegal, nu-i costă nimic, 34% le iau de pe internet pentru că acolo apar înainte de a fi difuzate în cinematografe, iar pentru 28% este pur şi simplu mai comod să vizioneze filme acasă.

Decăderea reţelei de stat

Cu 16 ani în urmă, statisticile Centrului Naţional al Cinematografiei numărau 402 cinematografe funcţionale în reţeaua de stat „România Film". De atunci, au „dispărut" câteva zeci de săli anual, închise sau închiriate, iar în majoritatea celor rămase, investiţiile sunt doar
promisiuni.

În ultimii cinci ani, sălile RADEF au fost ba de vânzare, potrivit unei strategii de privatizare eşuate, ba transferate autorităţilor locale, ba luate înapoi „la centru", totul pe fondul unui război între Ministerul Culturii, conducerea regiei şi sindicaliştii RADEF. În prezent, pe site-ul „România Film" 28 de cinematografe din 20 de oraşe au afişat programul şi tariful. Iar în multe dintre aceste săli vin la film doar câţiva spectatori.

Ultima sală plină, la „Titanic"

Cinematograful „Dacia" din Alba Iulia nu a mai fost plin din 1997, de la premiera „Titanic". Declinul a început în anul următor. „Până atunci a fost administrat de filiala judeţeană. Apoi a fost arondat la Sibiu, din 2004 ne-a luat Clujul, iar din 2007, «RomâniaFilm» Bucureşti", a declarat Elena Barna, administratorul cinematografului.

Anul acesta, cei mai mulţi spectatori au venit la filmul „Avatar", jumătate de sală, pentru că lipseşte tehnologia 3D ce a asigurat succesul filmului în întreaga lume. De la înfiinţarea cinematografului, în 1978, s-au modernizat toaletele.

Locuitorilor din Piatra Neamţ li se promisese, la începutul anului, că cel mai vechi cinematograf din oraş, Panoramic, va intra în reparaţii capitale, la 40 de ani de la înfiinţare.

În proiect, cele 650 de locuri din sala prin tavanul căreia s-a infiltrat apa urmau să fie reduse la 250, iar echipamentul de proiecţie, schimbat cu unul 3D. Lucrările au fost însă amânate pe termen nelimitat, din lipsă de bani, iar în prezent nu mai există niciun cinematograf funcţional în localitate. ; Au contribuit Andreea Franciska Băragan şi Mădălina Stan

S-au înmulţit sălile de mall, a crescut şi numărul spectatorilor

La Cinema Pro, cinematograful cu un singur ecran care a avut cei mai mulţi spectatori anul trecut, creşterea este continuă din 2005, potrivit Ralucăi Moroianu, Director de Marketing al Diviziei de Entertainment Hollywood Multiplex Operations. Şi în 2006, şi în 2007, numărul spectatorilor s-a dublat, iar în 2009 a ajuns la 191.310. Creşteri au fost la toate cinematografele din reţea, iar Hollywood Multiplex din Bucureşti, cel mai vechi din ţară, ajunsese, în 2009, la aproape un milion de spectatori.

Numărul de spectatori ai celei mai mari reţele de cinematografe din România, Cinema City, a crescut de trei ori din 2008 în 2009. Re­ţeaua a deschis trei multiplexuri noi în ultimii doi ani, iar în prezent operează şapte cinematografe cu 72 de săli în total, toate dotate cu tehnologia necesară pentru difuzarea peliculelor 3D. În plan pentru acest an sunt multiplexuri la Arad, Brăila, Baia Mare şi Târgu Mureş, potrivit Corinei Gonţeanu, Director de Marketing şi PR la Cinema City România.

Era digitalizării

Tehnologia şi confortul oferite de noile cinematografe din malluri joacă aşadar un rol crucial în revenirea românilor în sălile de cinema.
„S-au închis săli mari, fără confort şi dotare tehnică, dar s-au deschis multiplexuri cu săli mici, superconfortabile, unde spectatorul are de ales dintr-o ofertă de minimum zece titluri. E firesc ca aceste multiplexuri să aibă căutare", explică Oana Stoenescu, directorul Ro Image 2000, unul dintre principalii distribuitori de film din România.

„Trebuie să recunoaştem că epoca televizorului a cam trecut, iar digitalizarea cinematografelor va face posibilă lansarea filmelor în România odată cu cele din SUA şi din alte ţări mari din lume. Asta va diminua pirateria. Cine vrea să vadă un film cât mai «proaspăt» va trebui să vină la cinema."

„La 3D este reţetă sigură, filmele merg săptămâni, chiar luni în şir şi publicul vine. Este o mare tentaţie şi a schimbat foarte mult obiceiurile de consum", explică şi Tudor Giurgiu, unul dintre coordonatorii reţelei Cityplex, care deschide o primă sală 3D la Constanţa, în acest an.
Sălile din malluri au şi un alt avantaj, explică Radu Ilie, marketing/sales manager al distribuitorului Intercomfilm. Dacă mallul are trafic mare, şi cinematografele vor avea mai mulţi spectatori, dar şi invers, spectatorii de la multiplexuri pot fi şi cei care cresc încasările
mallurilor.

"Al doilea mare val de creştere va fi când vor apărea două-trei filme româneşti de succes, comerciale."
Tudor Giurgiu
regizor şi producător

Consumul a scăzut în sondaje

Rezultatele Barometrului de Consum Cultural din 2009 contrazic datele din Anuarul Statistic al Cinematografiei care arată o creştere constantă a spectatorilor de cinema din 2006 până în 2009. Potrivit barometrului, consumul de cinema scăzuse cu 17% în 2009 comparativ cu 2008 şi se afla la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani. Cel mai des mergeau la cinematograf cei cu studii liceale, universitare şi postuniversitare, iar scăderea cea mai mare s-a înregistrat în rândul absolvenţilor de studii postuniversitare din Bucureşti.

Liviu Chelcea, directorul Centrului de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii care realizează barometrul spune că diferenţele se datorează momentului în care au fost realizate cercetările - barometrul, înainte de finalul lui 2009, anuarul, în 2010 -, dar şi faptului că unul este sondaj de opinie, iar celălalt, analiză pe cifre. Chelcea a spus că aşteaptă noul barometru, care va fi prezentat într-o lună - o lună şi jumătate, pentru a vedea dacă şi la nivel declarativ a crescut consumul de cinema.

Viitorul se vede 3D

Ultimele două filme din seria Harry Potter vor rula în format 3D 

Distribuitorul Intercomfilm a adus primul film 3D în România în septembrie 2008, „Călătorie spre centrul pământului". Un an mai târziu, trei dintre cele mai vizionate cinci filme au fost difuzate şi în format 3D. „Când un film rulează în varianta 3D şi 2D simultan, preferinţa se îndreaptă spre 3D", spune Corina Gonţeanu de la Cinema City.

În afara reţelelor mari, există şi cinematografe 3D cu câteva zeci de locuri ce difuzează, în general, filme scurte. De exemplu, firma Vireal din Craiova montează aparatura 3D în săli de cinema pentru câteva mii de euro sau câteva zeci de mii de euro, în funcţie de tehnologia folosită şi dimensiunea spaţiului. Viitorul aparţine însă sălilor „care au aparatura capabilă să redea marile producţii de la Hollywood", ce asigură cam 90% din veniturile cinematografelor din România, explică Stoenescu.

„Marele val al filmelor digitale şi 3D va veni de-abia în 2011", spune Radu Ilie de la Intercomfilm, iar printre cele mai aşteptate pelicule 3D se numără episoadele finale din seria „Harry Potter".