13 obiceiuri la care o tânără din SUA a renunţat de când s-a mutat în România

13 obiceiuri la care o tânără din SUA a renunţat de când s-a mutat în România

Sorcha Sills. FOTO matadornetwork.com

Persoanele care aleg să se stabilească într-o altă ţară preiau, fie că vor sau nu, anumite obiceiuri ale locului. Acest lucru s-a întâmplat şi cu o tânără din SUA venită în România cu serviciul, ca expat, care explică modul în care ţara noastră a făcut-o să se schimbe, ba chiar să devină mai relaxată în anumite privinţe.

Ştiri pe aceeaşi temă

Sorcha Sills trăieşte în România din 2010, mutare datorată profesiei sale. În prezent stă la Bucureşti şi a găsit recent răgazul să împărtăşească lumii, prin postarea de pe site-ul matadornetwork.com, obiceiurile americane la care a renunţat de când trăieşte în ţara noastră.

1. Să mănânc produse care nu sunt de sezon

În State, eram obişnuită să am la dispoziţie tot anul produse proaspete, cum sunt merele sau căpşunele. Acest lucru este ceva mai dificil de obţinut în România, aşa că m-am obişnuit să nu am parte de ele, dacă nu este timpul lor. În schimb, am ajuns să mă bucur din nou de schimbarea anotimpurilor, tocmai pentru că dispun, în mare parte, numai de produse de sezon. Vara abia aştept să prepar tot felul de plăcinte din abundenţa de mere dulci, româneşti, care se găsesc în pieţe. Iar când vremea este mohorâtă, primele căpşune ale sezonului devin pentru mine primul semn de primăvară.

2. Să stau acasă în noaptea de Anul Nou

Pentru mine, Anul Nou era o sărbătoare prea puţin importantă, care urma după Crăciun. O vacanţă opţională fără o însemnătate prea mare, când beam ceva alcool în compania celor dragi, în timp ce ne uitam la televizor. Dar în România, Anul Nou este important. Este o noapte în care ieşi cu prietenii sau cu familia, îmbrăcaţi la patru ace, şi colindaţi oraşul în căutarea distracţiei. Nu este vorba că ieşi ca să te îmbeţi, ci despre a încheia un an şi de a începe un altul cu stil, înconjurat de cei pe care îi iubeşti, în timp ce te simţi bine. Această atitudine este molipsitoare şi este greu să mai stai acasă de Anul Nou.

3. Să fii mulţumit chiar dacă vorbeşti doar o limbă

Ai crescut urmărind la televizor desene cu Johnny Bravo, Laboratorul lui Dexter sau Fetele Powerpuff? Aşa au crescut şi copiii români, acum adulţi de vârsta mea. Numai că ei le-au urmărit în engleză, cu subtitrare în limba română, după o zi în care au învăţat la şcoală gramatica şi vocabularul limbii engleze. Drept urmare, mulţi români tineri vorbesc engleza, adesea pe lângă alte limbi străine învăţate, eventual, în timp ce au lucrat în străinătate sau pentru multinaţionalele din România. 
Ca vorbitoare nativă de engleză, niciodată nu a fost punctul meu forte învăţarea altor limbi străine. Ocazional mă simţeam puţin vinovată, dar treceam repede peste sentimentele de acest gen. Însă în România, înconjurată de oamenii de vârsta mea, de cei cu care lucrez, care se descurcă în cel puţin încă o limbă decât cea nativă, mă simt ca o ratată. Şi oricât m-ar încuraja faptul că ai mei colegi români încearcă să mă ajute cu româna, ajung adesea să aud de la ei un abia rostit „serios?“ când află că vorbesc doar engleza şi căromâna mea este dezastruoasă. 

4. Să nu-mi pese dacă mâncarea mea este sau nu importată

Graţie moştenirii tradiţionale, destul de mulţi români sunt interesaţi de unde provine mâncarea pe care o cumpără şi cine are de profitat din vânzarea acesteia. Mulţi percep mâncarea de import nu numai ca o şansă ratată pentru omul de la ţară care încearcă să ducă un trai decent, dar şi ca o situaţie care trebuie să fie schimbată pentru ca România, în general, să aibă de câştigat. România este o ţară bogată în resurse naturale, cele din agricultură fiind incluse. În mod ironic, totuşi, importă multe produse care pot fi destul de uşor produse şi acasă.

5. Să cumpăr numai de la supermarket 

Dincolo de motivele etice, nimic nu se compară cu a face cumpărăturile la piaţa locală, unde vânzătorii te cunosc din vedere şi sunt mai mult decât fericiţi să-ţi corecteze pronunţia în română sau să-ţi pună câteva căpşune în plus dacă arăţi ca şi cum ai avea o zi grea.

6. Să cred că oamenii cu puternice convingeri religioase fac paradă cu credinţa lor

Am învăţat că în urma unor motive cu adânci rădăcini istorice şi a intervenţiilor din partea statului, ortodoxismul creştin este adesea parte semnificativă a identităţii româneşti. Poate că oamenii nu discută despre asta în mod deschis (nici nu arată asta purtând abţibilduri în piept şi nici nu bat la uşă ca să-ţi împărtăşească vestea cea bună, cum se întâmplă în SUA), dar de ce ar fi nevoie să procedeze astfel? Este pur şi simplu o realitate care există. Plus că, la fel cum se întâmplă în mare parte din lume, credinţele politice sau religia sunt considerate, în general, a fi aspecte personale şi doar atât.

Românii nu se aşteaptă să primească ceea ce vor fără luptă, fie că lupta înseamnă muncă grea, studiu asiduu, şofat agresiv sau revoluţie. Ca un copil crescut în puf, din clasa americană de mijloc, aceasta a fost o lecţie de care aveam nevoie la începutul vieţii de adult, o lecţie pentru care va trebui să-i mulţumesc mereu României.

7. Să presupun că toţi câinii sunt prietenoşi

Numărul câinilor vagabonzi din Bucureşti s-a redus drastic, urmare a unui program de controlare a numărului de animale similar cu cel nord-american, care include adopţia, dar şi eutanasia. Totuşi, îi mai văd pe străzi din când în când şi uneori mai muşcă oamenii. Când am sosit aici, la scurt timp am aflat că o colegă de-a mea fusese atât de rău muşcată încât a trebuit să meargă la spital. Mai târziu, în acelaşi an, s-a iscat un scandal public după ce un copil a fost atacat de câini într-unul din parcurile oraşului. Iubesc totuşi câinii, dar devin temătoare când văd unul vagabond, despre care nu ştiu dacă este sau nu prietenos cu oamenii.

8. Vegetarianismul

Chiar dacă a crescut numărul magazinelor şi restaurantelor care vând mâncare sănătoasă în România, pe gustul vegetarienilor, bucătăria românească se axează în principal pe carne: afumată sau, preferata mea, făcută la grătar şi cu muştar alături, plus o bere.

9. Să fiu tolerantă faţă de conexiunea înceată şi scumpă la internet 

România are cea mai rapidă conexiune la internet din U.E. Eu plătesc 12 dolari pe lună. Ce ar mai fi de spus?

10. Să cred că librăriile reprezintă o chestie „învechită“

În ciuda progresului tehnologic, românii de toate vârstele încă citesc de plăcere. Chiar dacă mulţi citesc pe Kindle şi tablete, cărţile pe hârtie sunt încă populare. Anticarii îşi întind pe străzi, în pieţe, marfa formată din cărţi vechi, bestsellere traduse sunt disponibile la chioşcurile de ziare şi există chiar şi automate de cărţi de unde poţi cumpăra cărţi, în staţiile de la metrou. Librării româneşti, cum este Cărtureşti, intră adesea în topurile celor mai frumoase librării din lume. Traiul în România m-a făcut să recâştig plăcerea de a răsfoi cărţi adevărate, ca să nu mai aduc aminte şi de mirosul acela specific al cărţilor tipărite.

11. Să mă aştept ca cei care lucrează în servicii publice să fie rezervaţi, dar politicoşi

În general, românii au tendinţa să fie mult mai direcţi decât oamenii din ţările vorbitoare de limbă engleză, iar dacă au impresia că dreptatea nu este partea clientului, nu-şi vor alege cuvintele când ţi-o spun în faţă.

12. Să nu ai o opinie despre manele

Mi-a fost de ajuns doar o întâmplare cu vecinul meu, care mi-a oferit un exemplu din această monstruoasă „cacofonie“, la ora 2 dimineaţa, ca să realizez că ceea ce-mi spuneau colegii şi prietenii mei era adevărat: manelelem sunt un cancer pentru urechi. 

13. Să mă aştept să primesc ceea ce vreau fără să muncesc din greu sau fără să fiu agresivă 

România nu a avut parte de o istorie uşoară, ci de un trecut presărat cu invazii, lupte şi conflicte. Poate că din acest motiv, românii nu se aşteaptă să primească ceea ce vor fără luptă, fie că lupta înseamnă muncă grea, studiu asiduu, şofat agresiv sau revoluţie. Ca un copil crescut în puf, din clasa americană de mijloc, aceasta a fost o lecţie de care aveam nevoie la începutul vieţii de adult, o lecţie pentru care va trebui să-i mulţumesc mereu României.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: