11 formule toxice pe care trebuie să le eviţi
0
Când folosim anumite formule fără să luăm în calcul efectul lor real, facem mai mult rău decât bine. Iată o listă de clişee de care să te ţii departe pentru a deveni un comunicator (şi un prieten) mai bun
1. ”Ţi-am zis eu!”
Ştii bancul cu ultimele cuvinte ale unui ipohondru? ”V-am spus eu!”. Ei bine, nimănui nu-i place să i se reamintească o decizie greşită. Şi nici că putea evita o situaţie neplăcută, dacă asculta un sfat. De fiecare dată când o dăm în bară, mintea noastră reface automat înlănţuirea evenimentelor care au condus la finalul nedorit, tocmai pentru a putea învăţa din greşeala făcută. Aşa că nu este nevoie să răsucim cuţitul în rană. Indiferent de vârstă, oamenii ştiu că au făcut alegeri neinspirate şi reţin că sfatul tău a fost altul. Cu cât subliniezi mai mult acest adevăr (şi da, e atât de tentant să spui ”Ţi-am zis eu!”), cu atât îl împiedici mai mult pe celălalt să înveţe să tragă o concluzie utilă şi îi virezi atenţia spre mecanisme de auto-apărare.
2. ”Ştiu cum te simţi”
În lockdown, prin mai, se încălzise afară şi zidurile de beton ale blocului mă sufocau. Îmi amintesc o conversaţie cu un prieten căruia îi povesteam prin ce trec, iar el îmi spunea că nici la curte nu e cu mult mai uşor, pentru că te cam saturi să vezi aceleaşi tufe de trandafiri. ”Deci ştiu cum te simţi”, mi-a spus. Iar eu am închis telefonul. Percepem lucrurile diferit şi chiar dacă situaţiile pot părea asemănătoare, modul în care le trăim poate fi radical distinct. Când cineva îţi face o confesiune, e de-ajuns să asculţi şi să fii prezent (fie şi la telefon).
3. ”Baftă!” sau ”Doamne-ajută!”
Depinde de context, desigur. Însă când urezi ”baftă” cuiva care a muncit pentru a ajunge la un rezultat, centrezi atenţia asupra norocului. De exemplu, am nevoie de el dacă joc la Loto, însă mă înspăimântă dacă mă bazez pe noroc când am de terminat ceva care are legătură cu munca mea. Cu atât mai mult dacă vorbim despre un chirurg. Să zicem că urmează să te operezi de o apendicită. Nu prea îţi vine să-i urezi medicului ”baftă”. Îţi doreşti să aibă succes, însă bazat pe studiile, abilităţile şi experienţa sa. Când copilul are de dat un test, spune-i mai degrabă că ştii că a învăţat şi că se poate baza pe asta. Când un prieten aplică pentru un job, aminteşte-i că are experienţă şi că angajatorul ar fi norocos să-l aibă în echipă.
4. ”Nu e vina mea!”
Este cel mai la îndemână să te scuzi şi, într-adevăr, când ceva merge prost, rareori este doar vina cuiva. De regulă, apare un cumul de factori şi se combină mai multe părticele de vină. Să îţi asumi responsabilitatea pentru ceea ce poţi îndrepta tu nu arată slăbiciune, ci încredere în sine şi puterea de a schimba ceva printr-o altă acţiune.
5. “Calmează-te!”
De câte ori nu ai auzit acest imperativ exact în momentele în care nu aveai nevoie de el? Când o persoană se simte anxioasă, agitată sau furioasă, cu siguranţă nu-şi va schimba comportamentul, pentru că altcineva a îndemnat-o, matur, să se calmeze. De fapt, este cuvântul care exprimă, pe scurt: ”Reacţionezi disproporţionat, ceea ce ţi se întâmplă e o nimica toată şi te comporţi de parcă ţi-ai fi pierdut minţile”. În schimb, poţi valida trăirile celuilalt. Alina Boroş, psihoterapeut, explică: ”Fii alături de o persoană aflată sub presiune în modul în care are ea nevoie. Dacă nu ştii cum, poţi întreba: Ce crezi că te-ar ajuta, acum, pentru ca starea ta să fie diferită?, Care este nevoia ta în acest moment? sau Este în regulă să simţi furie, enervare, frică, ajută-mă să înţeleg ce s-a întâmplat”. Sunt întrebări care îl „forţează” pe interlocutor să facă apel la emisfera stângă, deci intensitatea emoţiei scade. De cele mai multe ori, când vorbim despre ce s-a întâmplat şi despre ce simţim în legătură cu asta, ne ajută să ne calmăm, să ne relaxăm”.
Se încarcă comentariile...
