STUDIU Hărţuirea de tip bullying ar putea micşora creierul copiilor: ce consecinţe apar în timpul vieţii de adult

Bullyingul micşorează creierul copiilor

Studiile oamenilor de ştiinţă din Marea Britanie au constatat legături între bullying (n.r. - tip de hărţuire) şi un risc mai mare de apariţie a problemelor de sănătate mintală, cum ar fi depresia şi riscul crescut de suicid.

Bullyingul micşorează creierul şi creşte riscul de anxietate şi depresie, confirmă un nou studiu realizat în Marea Britanie.  

Oamenii de ştiinţă susţin că este prima dată când se confirmă schimbări ale mărimii creierului victimelor hărţuirii de tip bullying.

Bullyingul se poate manifesta prin violenţă fizică, prin comportamente repetate de lovire, piedici, îmbrânceli, plesnit sau alte forme asemenea, sau verbală, prin porecle, insulte, tachinări, intimidări, umiliri, va fi interzisă prin lege şi se vor lua măsuri ca aceasta să fie combătută în toate ciclurile educaţionale: primare, gimnaziale şi/sau liceale.

Psihologii implicaţi în realizarea studiului au analizat rezultatele scanării creierului a peste 682 de tineri cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani. Mai mult de 30 dintre tinerii participanţi au fost hărţuiţi, rezultatele lor fiind comparate cu cele ale subiecţilor care nu au fost supuşi abuzurilor, scrie Daily Mail.

Părţile de creier afectate la copiii hărţuiţi se numesc caudat şi putamenul. Dacă primul joacă un rol crucial în învaţare, stocarea amintirilor şi decizii, putamenul este implicat în mişcări – modificarea activităţii acestuia fiind asociată cu performanţe cognitive mai slabe.

„Aceste rezultate sunt, după părerea noastră, primele care identifică un posibil mecanism prin care hărţuirea la vârste adolescente influenţează apariţia anxietăţii în viaţa de adult“, a spus Dr Burke Quinlan, unul dintre cercetători.

Conform oamneilor de ştiinţă, copiii agresaţi au de două până la trei ori mai multe şanse să dezvolte o tulburare de anxietate. Studiile anterioare au găsit legături între bullying şi un risc mai mare de apariţie a problemelor de sănătate mintală, cum ar fi depresia şi riscul crescut de suicid.