Sforăitul produce probleme comportamentale în viaţa copiilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sforăitul copiilor poate afecta calitatea somnului acestora. FOTO Shutterstock
Sforăitul copiilor poate afecta calitatea somnului acestora. FOTO Shutterstock

Orice părinte ştie că un copil lipsit de energie are un comportament bolnăvicios. Sforăitul nu este o boală, ci este un simptom al altor boli. Acesta nu trebuie neglijat, aşadar, este recomandat să vizitaţi un medic pentru depistarea cauzei şi pentru tratament.

Un nou studiu  constată că sforăitul copiilor poate afecta calitatea somnului acestora, cauzând probleme comportamentale precum hiperactivitate, depresie şi lipsă de concentrare.

„O mulţime de copii sforăie foarte des, iar un sforăit puternic, care durează luni de zile, nu este normal. Şi ceea ce-i creează copilului tău probleme comportamentale nu este nici drăguţ, nici amuzant”, a declarat autorul principal al studiului, neuropsihologul Dean Beebe, de la Spitalul Medical Central pentru Copii din Cincinnati.

„Deciziile de îngrijire pentru preşcolarii care sforăie sunt bazate pe rezultatele elaborate în mare parte pentru copiii mai mari”, scriu autorii. Aceştia avertizează că medicii ar trebui să analizeze cu atenţie cauza sforăitului înainte de a decide dacă o intervenţie chirurgicală pentru eliminarea amigdalelor sau a polipilor nazali este cel mai bun remediu.

Cercetătorii au urmărit 249 de copii şi pe mamele lor, implicate în studiu încă de pe vremea în care erau însărcinate. La vârsta de doi şi trei ani a copiilor, mamele au completat un chestionar cu privire la sforăitul şi comportamentul copiilor.

Cei mai mulţi dintre copii (170, sau 68% din grup) nu au întâmpinat probleme legate de sforăit, mamele lor raportând un sforăit rar atât la vârsta de doi ani, cât şi la cea de trei ani. 57 de copii (23% din grup) s-au încadrat în categoria „tranzitorie” de sforăit, fie la vârsta de doi ani, fie la cea de trei ani. Un număr foarte mic de copii (22, sau 9% din grup) sforăiau persistent, de două sau de mai multe ori pe săptămână, la vârstele de doi şi trei ani.

Cercetătorii au descoperit că cei 22 de copii care au sforăit săptămânal au avut un comportament semnificativ mai dificil, mai ales atunci când a venit vorba despre hiperactivitate, atenţie şi depresie, comparativ cu cei care nu au avut probleme cu sforăitul sau care sforăiau rar.

„Sforăitul poate afecta calitatea somnului, iar un copil obosit are o toleranţă mult mai mică pentru frustrare. Când adăugaţi cronicitatea la problema, în timp, lipsa somnului stabileşte interacţiunile negative în mediul copilului, care pot schimba felul în care răspunde”, a spus Beebe HealthDay. „Acesta este un creier în curs de dezvoltare. Conexiunile care sunt făcute şi păstrate  sunt despre experienţele lor. Lipsa somnului ar putea modifica fundamental aceste experienţe.”

Ca şi în studiile anterioare bazate pe sforăit, realizate pe copii mai mari, cercetatorii nu au văzut diferenţe în dezvoltarea intelectuală a copiilor cu vârste mici.

Sforăitul persistent a fost asociat cu mai mulţi factori sociali precum etnia, statul economic şi modul şi timpul în care copii au fost alăptaţi. Copiii care au fost alăptaţi între 2 şi 5 luni au fost mai putin susceptibili de a dezvolta apnee de somn.

În urma concluziilor trase, cercetătorii îi îndeamnă pe pediatri să-i supravegheze cu atenţie pe copiii preşcolari, în special familiile sărace, predispuşi în viitor la fumat pasiv.

Viață de cuplu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite