Noile tehnologii, piatră de încercare pentru părinţi: de la ce vârstă poate primi copilul propriul telefon mobil

În unele state, cum este Germania, copiii au început să primească propriile telefoane mobile de la vârsta de cinci ani. FOTO Shutterstock

Telefonul mobil a devenit un obiect banal pe care părinţii au tendinţa să-l ofere copiilor de la vârste din ce în ce mai fragede. În România, unul din zece puşti cu vârsta de şase ani primeşte un telefon cu Android, însă psihologii avertizează asupra riscurilor pe care le implică o astfel de decizie.

Pentru copilul care merge la şcoală, telefonul mobil este deja considerat o necesitate de părintele care doreşte să ştie în permanenţă ce face micuţul său. Însă dincolo de această dorinţă de a deţine controlul, adulţii ajung să le ofere copiilor acces la noile tehnologii de la vârste din ce în ce mai mici, uneori chiar şi de la doi ani.

Specialişti în futurologie, demografi şi sociologi au luat parte anul acesta la o conferinţă TEDx din SUA, în cadrul unor discuţii organizate la nivel mondial de organizaţia nonprofit devotată "Ideilor care merită a fi răspândite" (Ideas Worth Spreading-n.r.). Futurologul şi demograful american Mark McCrindle a vorbit cu acest prilej despre proiectul de amploare demarat pentru a stabili un termen definitoriu pentru generaţia născută după 2010, respectiv generaţia Alpha.

Această sintagmă descrie generaţia în cazul căreia se va observa cea mai mare influenţă a erei tehnologice, ţinând cont de faptul că aceşti copii au venit pe lume într-o etapă în care noile tehnologii s-au schimbat radical, inclusiv după apariţia ecranelor tactile, deci mulţi nu vor mai înţelege nici conceptul de telefoane mobile cu tastatură (butoane). În cadrul seminarului s-a pus problema dacă adulţii nu ar trebui să-şi schimbe perspectiva asupra timpului pe care copiii din ziua de azi îl dedică noilor tehnologii şi asupra modului în care se raportează la ele, tocmai pentru că aparţin unei lumi în care reperele sunt altele. Dincolo de aceste încercări de a descoperi în ce măsură tehnologia trebuie privită ca parte integrantă şi esenţială în dezvoltarea şi formarea viitoarelor generaţii, rămâne dilema părintelui care se simte presat să ofere acces la gadgeturi care presupun un anumit grad de discernământ şi responsabilitate, ţinând cont de faptul că utilizarea lor implică anumite riscuri. 

Vârsta primului telefon mobil, tot mai mică

Din punct de vedere al psihologului Ionuţ Ghiugan, telefonul este un instrument util şi indispensabil vieţii moderne şi tehnologia este cheia progresului şi dezvoltării fiinţei umane, cu o singură condiţie esenţială: să fie utilizată responsabil. “Copilul prin definiţie nu are această calitate, a responsabilităţii, el aflându-se în plin proces de formare şi dezvoltare la nivel biologic, dar şi psiho-social. Prin urmare, cu cât vârsta copilului este mai mică, cu atât capacitatea sa de a anticipa consecinţa comportamentului său este mai redusă, iar accesul la tehnologie poate avea urmări negative, atât în plan imediat cât şi în perspectivă”, observă Ghiugan.

Pentru a exemplifica mai concret ce înseamnă această scădere a vârstei la care copiilor li se permite accesul la noile tehnologii, un studiu realizat anul trecut de românii de la Bitdefender pe 2.000 de părinţi din SUA, România, Spania, Franţa, Germania, Brazilia, Portugalia, Italia şi Rusia a scos la iveală că în unele state, cum este Germania, copiii au început să primească telefoane mobile de la cinci ani, în timp ce vârsta de la care încep să folosească un astfel de aparat este şi mai scăzută, de 3 sau 4 ani. Unul din zece copii români intră în posesia unui telefon cu Android între 6 şi 9 ani, iar doi din zece înainte de a împlini 12 ani, dar nivelul de vârstă se află şi la noi în ţară pe un trend descendent. În urmă cu zece ani, la nivel internaţional, vârsta la care copiii primeau un telefon mobil era, în  medie, 13 ani, confrom unui studiu realizat de Mobile Phone Checker din Marea Britanie.

Marii producători de telefoane mobile produc deja gadgeturi dedicate copiilor. FOTO computerblog.ro

Acest acces timpuriu la telefonul mobil vine cu certe dezavantaje, dacă nu se întâmplă ţinând cont de anumite etape. Specialiştii Bitdefender observau cu ocazia studiului amintit că posesia unui astfel de telefon, mai ales cu Android, oferit de părinţi pentru a-şi controla mai eficient copiii, se poate transforma într-o cale prin care micuţii pot deveni victime ale escrocheriilor, hărţuirilor, fraudelor şi virusilor informatici. Pentru a preveni astfel de probleme există în prezent soluţii software de control parental, programe care blochează conţinutul nepotrivit, SMS-urile şi apelurile periculoase, restricţionează accesul la Internet între anumite ore sau pe anumite pagini, ceea ce ajută părinţii să monitorizeze activitatea copiilor. Nu în ultimul rând, adulţii pot folosi opţiunea localizarii prin GPS disponibilă pe telefoanele cu Android şi pot urmări unde se află copiii prin intermediul unei hărţi interactive. 

Riscuri reale, care trebuie conştientizate

Psihologul Ionuţ Ghiugan avertizează că părintele trebuie să-i ofere copilului un set de norme şi regului clar stabilite înainte de a-i delega anumite responsabilităţi, acesta fiind însuşit atât în mediul familial în primii ani din viaţă, cât şi în colectivitate şi mediul educaţional, pentru a funcţiona optim în lumea exterioară. “În absenţa adultului, copilul este mai puţin critic faţă de anumite comportamente şi vulnerabil la influenţa mediului extern, pentru că regulile şi normele nu sunt interiorizate şi asumate, aşa cum stau lucrurile în cazul unui adult. În situaţia adolescentului, regulile sunt interiorizate, însă lipsa de maturitate psiho-socială îl face să fie incapabil în anumite situaţii să-şi nuanţeze răspunsul afectiv şi emoţional”, spune specialistul.

Astfel, când vorbim de accesul copiilor la telefon mobil sau internet acesta trebuie atent supravegheat şi limitat de către adulţi, atrage atenţia Ghiugan. Psihoterapeutul consideră că în cazul copilului, chiar şi al adolescentului, nu se poate vorbi de o vârstă la care poate utiliza tehnologia nelimitat şi făra controlul autorităţii parentale, tocmai pentru că lipsa responsabilităţii şi maturităţii psiho-sociale îi face vulnerabili.

Monica R. din  Bucureşti este nemulţumită de faptul că de fiecare dată când fiica sa, care are acum 12 ani, a dorit un telefon mobil nou, mai performant, a cedat şi i l-a cumpărat. “Ştiu că nu procedez cum ar trebui şi că nu este normal ca un copil să fi schimbat trei telefoane mobile până la 12 ani, dar pe primul l-a pierdut, poate şi pentru că l-a primit când a început şcoala şi nu ştia să aibă grijă de el, iar pe celelalte le-am luat pentru că îşi dorea ce aveau şi colegii. Normal, pretenţiile au fost mai mari de fiecare dată”, spune Monica şi adaugă faptul că de fiecare dată a încercat să ştie cu cine discută fiica ei la telefon, chiar dacă adesea îi verifică telefonul fără ca aceasta să ştie.

Prin urmare, când vorbim de accesul copiilor la telefon mobil sau internet acesta trebuie atent supravegheat şi limitat de către adulţi, atrage atenţia psihologul Ionuţ Ghiugan.

Recomadarea este ca accesul copilului la telefon, indiferent de vârstă, să fie permisă doar în situaţii de urgenţă sub atenta supravegherea a părintelui. După vârsta de 14 ani, adolescentul poate utiliza telefonul mobil, dar adultul trebuie să monitorizeze activitatea. Tânărul mânat de curiozitate sau de influenţa mediului va utiliza telefonul pentru a accesa internetul, pentru jocuri sau diverse aplicaţii disponibile, va intra pe site-uri de socializare, va apela numere de telefon sau va răspunde la apeluri, îl va folosi acasă în timpul liber, dar şi la şcoală sau pe stradă etc, punctează psihologul.

Iar consecinţele unor astfel de acţiuni sunt uşor de prevăzut: copilul va intra în contact cu materiale nepotrivite vârstei, cu impact emoţional asupra dezvoltării sale, va stabili relaţii cu persoane necunoscute care pot avea intenţii şi motivaţii periculoase, va deveni vulnerabil faţă de o agresiune fizică pe stradă sau la şcoală ţinând cont de faptul că avem de-a face cu un obiect cu o anumită valoare materială.

Reguli pentru părinţi

În concluzie, copiii ar trebui să aibă, în primul rând, un exemplu pozitiv de urmat inspirat de părinţi. Adultul trebuie să-i arate că gadgeturile nu se folosesc fără limite, cum ar fi în timpul meselor cu familia, să nu-şi verifice e-mailurile în timp ce copilul îi vorbeşte, ignorându-l sau oferind absent răspunsuri etc. Bineînţeles, motivul pentru care copilul primeşte un telefon mobil ar trebui să fie justificat de ideea de securitate, nu de simpla dorinţă a copilului de a fi la modă şi de a ţine pasul cu ceilalţi colegi. Primul telefon mobil al copilului ar trebui să fie unul “de antrenament”, cu cât mai puţine funcţii, în niciun caz cu acces la internet, şi trebuie folosit în prezenţa adultului, după un program stabilit. Noaptea, telefonul nu trebuie lăsat în posesia copilului, părintele trebuie să ştie ce numere se află în agenda telefonică, iar micuţul trebuie să discute cu părintele adăugarea fiecărui contact nou.

Şi în România, companiile mari de telefonie mobilă oferă pachete dedicate minorilor, iar părinţii pot decide care sunt cele mai potrivite alegeri pentru vârsta copilului lor, în funcţie de gradul de înţelegere al acestuia.