De ce ne îndrăgostim?
0Iubim, visăm fără oprire şi ne facem planuri alături de persoana iubită, dar nu ne întrebăm niciodată ce ne motivează. Se întrezăreşte, totuși, un „de ce” atunci când lucrurile nu mai merg la fel ca în momentele de început.
De ce simțim „fluturi în stomac” de fiecare dată când ne gândim la persoana iubită și de ce momentele pe care nu le petrecem împreună sunt pline de așteptare? Ce ne face să alegem o anumită persoană pentru tot restul vieții? Un prim răspuns îl găsim în teoria evoluționistă: pentru reproducerea speciei.
Şi asta pentru că natura aranjează lucrurile în așa fel încât specia să fie perpetuată de indivizi compatibili. Însă acest răspuns nu explică pe de-a întregul procesul complex prin care se declanșează în organism mecanisme de o finețe nemaiîntâlnită la o altă specie, în timpul căruia sunt puși la muncă zeci de hormoni și de neurotransmițători.
Contrar altor funcții din corp, capacitatea de a ne îndrăgosti nu se diminuează în timp. Prin urmare, dacă și la vârsta a treia, când nu mai putem vorbi de perioada fertilă, ne putem îndrăgosti la fel de ușor ca în adolescență, simplul fapt de a ne înamora nu are de-a face neapărat cu dorința de procreare, subliniază specialiștii.
Din teama de singurătate
Cercetătorii au ajuns la concluzia că, atunci când ne îndrăgostim, cautăm de fapt să nu fim singuri şi să avem alături partenerul capabil să completeze experiența deja acumulată. Pare dificil de realizat?! Nici pe departe!
La fel cum avem amprente la degetele de la mână, așa și psihicul nostru are amprentele lui, care oferă detalii despre experiența anterioară, despre fobiile pe care le avem și despre mecanismele de supraviețuire. Inconștient, cu toții avem posibilitatea de a scana amprentele psihologice ale celorlalți.
Normal, cele mai atrăgătoare persoane vor fi acelea care au amprente care se potrivesc sau sunt complementare cu ale noastre. Așa se explică cuplurile în care ea vorbește și pune mereu lumea la cale, iar el ascultă și caută soluții pentru ca ea să-şi poată pune planurile în aplicare, și în acelaşi mod se explică relațiile în care ambii parteneri gândesc la fel.
Dragostea, asemenea unui drog
O primă întâlnire, o a doua, o a treia, până la infinit… Cu fiecare întâlnire, simțim nevoia să petrecem cât mai mult timp împreună. Și este și normal: odată ce „am pus ochii” pe persoana care ne completează, intră în acțiune un centru din creier stimulat şi în cazul altor dependenţe.
De fapt, în urma scanării creierelor persoanelor îndrăgostite, s-a observat că modificările cerebrale suferite sunt aceleași ca la o persoană care folosește droguri. Când iubim, creierul eliberează dopamină, un neurotransmițător care cauzează senzația de euforie. Aceeași substanţă produce starea de plăcere din timpul unei partide de sex.
În momentele intime, se eliberează și doi hormoni (vasopresină și oxitocină), care nu fac decât să ne întipărească și mai mult în memorie informații despre mirosul ori aspectul partenerului. Iar atunci când un anumit miros din mediul exterior ne aduce aminte de partenerul de viață, creierul nostru reacționează imediat prin eliberarea dopaminei. Urmarea o știe orice îndrăgostit: ne simțim visători, cu capul în nori.
Amprentele noastre psihologice se schimbă în timp şi, astfel, ajung să nu mai corespundă cu cele ale partenerului de viaţă.
Bărbaţilor le trebuie doar 8,2 secunde
Persoanelor de sex masculin le trebuie mult mai puţin timp să se îndrăgostească decât celor de sex feminin: puţin mai mult de 8 secunde, arată un studiu recent.
Spre deosebire de bărbaţi, femeilor le trebuie mult mai mult timp, fiind nevoie chiar de mai multe întâlniri pentru a-și da seama dacă respectivul bărbat este cel potrivit.
Cu cât un bărbat privește mai mult o femeie, cu atât este mai interesat de aceasta și se îndrăgostește mai repede. Dacă, în schimb, încetează să o mai privească după doar patru secunde înseamnă că nu este interesat.
În studiu
În viitor vor exista medicamente care ne vor face să ne îndrăgostim.
Specialistul nostru
Lena Rusti
psiholog psihoterapeut
Mentarex Consult
Explicaţia știinţifică clasică a îndrăgostitului vine din instinctul nostru de perpetuare a speciei. Avem nevoie de dragoste pentru a ne găsi un partener, pentru a ne întemeia o familie și pentru a avea unul sau mai mulţi copii.
Nu întâmplător, anumite trăsături sunt mai dezirabile decât altele (de exemplu, trăsăturile simetrice, care sunt percepute ca fiind un semn al sănătăţii fizice). Atunci când suntem îndrăgostiţi, apar anumite modificări neurochimice în creier, care ne dau acea cunoscută senzaţie de fericire, dar duc la alterarea apetitului, somnului şi chiar a condiţiei fizice și stării de oboseală.
Se încarcă comentariile...
