Cum sunt influenţaţi copiii de reclamele la alimente frumos prezentate, dar neindicate: cercul vicios care blochează protejarea interesului copilului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Adulţii sunt responsabili de protejarea copiilor, pentru ca aceştia să se dezvolte sănătos. Şi această grijă se extinde şi asupra mesajelor transmise prin intermediul reclamelor la alimente care îi vizează pe cei mici. Ce legătură există între astfel de reclame şi produsele alimentare promovate atunci când vorbim despre prejudicii aduse copiilor, dar şi ce opţiuni au părinţii, au explicat specialişti în nutriţie, psihologie şi reprezentantul CNA.

Pe 18 martie, anul acesta, Curtea Europeană de Justiţie a interzis companiilor, precum firma germană Dextro Energy, să nu mai promoveze prin reclame conţinutul bogat în zahăr din produsele pe care le produc şi le comercializează în scopul evidenţierii proprietăţilor care ar spori performanţele fizice. 

Totodată, la sfârşitul anului trecut, Agenţia internaţională pentru studii oncologice (International Agency for Research on Cancer - IARC), parte a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a plasat carnea procesată, precum cea folosită în crenvurşti sau în şuncă în grupul 1 de risc, alături de tutun, azbest şi gazele de eşapament rezultate de la motoarele diesel. 

Concluzia IARC, a OMS în speţă, a indicat : consumul de carne procesată poate provoca apariţia unor forme de cancer ale sistemului digestiv, în timp ce consumul de carne roşie este o cauză probabilă a îmbolnăvirilor oncologice.

În ciuda acestor avertismente, astfel de produse alimentare, ca de exemplu crenvurştii, diverse tipuri de pate de ficat, dar şi iaurturi nu tocmai sănătoase pentru cei mici, pline de zahăr şi de arome identice cu ale diverselor fructe, diferite tipuri de sucuri răcoritoare, îşi găsesc atât de mulţi adepţi, din păcate şi în rândul copiilor, mai ales că există reclame care promovează astfel de produse destinate minorilor. Respectivele produse sunt prezentate într-o manieră atrăgătoare: clipul publicitar prezintă copii care consumă încântaţi produsul, un adult identificat cu unul dintre părinţi le oferă produsul, ambalajul prezintă anumite personaje din desene animate sau chiar există în clip un personaj simpatic, un fel de mascotă, asociat cu produsul etc. 

„Copiii nu acceptă contradicţia dintre mesajul pozitiv al reclamei şi explicaţia că acel produs nu este bun”

Despre cum sunt influenţaţi copiii de reclamele la produsele alimentare, cum îi pot convinge părinţii că nu tot ce văd este bine să cumpere sau să consume, cum le explicăm celor mici noţiunile de marketing şi publicitate şi cum putem reduce efectele consumerismului am întrebat-o pe psiholoaga Keren Rosner care a explicat pentru adevarul.ro ce înseamnă publicitatea adresată copiilor şi ce efecte are asupra micuţilor:

Copiii sunt cel mai uşor de influenţat şi de convins, caracteristic pentru comportamentul copiilor fiind imitaţia. Un copil va încerca prin mimetism să reproducă ceea ce vede. Impactul vizual este foarte puternic, iar credulitatea lui inocentă va face să îşi dorească tot ce reclamele ademenesc cu iscusinţă, explică psihologul.

Copilul care vizualizează o reclamă nu va face diferenţa între promovarea unui produs şi o poveste, aşa că va dori să acţioneze ca personajele respective, să se identifice cu acele personaje. De obicei, aceste reclame au şi un text uşor de memorat care se asociază cu un anumit comportament. Acest mesaj ori de câte ori apare în amintirea copilului este asociat cu un produs şi generează dorinţă. Oricât de mult îi va explica părintele copilului că nu îi face bine un anumit produs, acesta nu va reuşi în totalitate să îşi anihileze dorinţa, chiar dacă se va supune. Este foarte greu să îi explici unui copil că nu toate produsele la care se face reclamă sunt bune. Copilul crede în ceea ce vede şi este greu să vorbeşti despre intenţiile comerciale ale producătorului. Noţiunile de marketing nu pot să fie înţelese de copii pentru că ei nu acceptă contradicţia dintre mesajul pozitiv al reclamei şi explicaţia că acel produs nu este bun. Este indicat ca părintele să încerce să scoată copilul din contextul reclamei, nu să o nege sau să îi spună că este falsă, punctează Rosner.

Din punctul de vedere al psihologului, copilul este pus într-o încurcătură pe care nu poate de multe ori să o rezolve: pe de-o parte reclamele care vorbesc despre produse şi părinţii care încearcă să îl convingă că acele produse nu sunt bune, „că ceea ce a văzut şi a auzit este o minciună”. „Grea este alegerea copilului între tentaţie, dorinţă şi interdicţia părinţilor. O situaţie la fel de dificilă pentru părinţi. Din cauza acestui impact nu numai afectiv, ci şi moral, asupra copilului, părintele ar fi bine să construiască o contra-poveste adaptată copilului, în care să introducă subtil contra-mesajul pentru orientarea copilului către alte posibilităţi. Cel mai sănătos ar fi să nu fie expus acestor reclame, însă acest lucru este foarte greu de realizat. Alt lucru nesănătos este că mulţi părinţi le cumpără ostentativ copiilor produsele prezente în reclame atunci când micuţii sunt într-un grup şi, în acest mod, efortul părintelui de a-şi feri copilul de anumite produse este anulat. În cazul în care copilul vede o reclamă şi cere acel produs, este bine, dacă este posibil, ca părintele să îi satisfacă o dată această dorinţă însă cu menţiunea că pentru el este mult mai indicat alt produs (cel dorit de părinte), nu numai pentru că produsul este mai sănătos (şi aici aducem argumente), ci şi pentru că el este un copil special (precizăm în ce mod), şi copiii speciali au alte gusturi”, subliniază Rosner. 

Psihologul punctează că este important să formăm gusturile, dar astfel încât mesajul să nu fie refuzat de copil: aşa că nu negăm reclama în sine, ci îl învăţăm pe copil să aleagă, nu să blameze, după cum afirmă psihologul. „Explicăm copiilor în mod repetat, pe înţelesul lor, aducem argumente pertinente şi căutăm variante, integrăm alegerile bune şi sănătoase într-o poveste sau într-un joc care să atragă copilul. În acest mod, copilul nu se va simţi frustrat pentru că e refuzat şi nu va tânji după ceva anume, pentru că îi oferim alternative. Un adult poate să influenţeze copilul delicat şi fără repercusiuni dacă are răbdare, intenţie şi imaginaţie, fără să se simtă neputincios în faţa insistenţelor copilului din cauza unor reclame agresive”, conchide psihoterapeutul. 

Sfatul nutriţionistului: de ce trebuie să evităm anumite produse alimentare şi cu ce le înlocuim

Eugenia Dobrescu, nutriţionist specializat în hrană pentru copii, mamă şi fondatoare a site-ului diversificare.ro, recomandă pentru adevarul.ro înlocuitorii ficatului şi produselor din ficat procesate, verificarea produselor alimentare de pe piaţă, dar şi metode de educare a copiilor cu privire la alimentaţia sănătoasă şi de prevenire a influenţelor negative la care sunt expuşi aceştia:

„Noi nu folosim acasă televizorul, deci nu vedem aceste reclame, nici eu nici copiii mei. Mai mult decât atât, nu le-am dat copiilor mei astfel de produse (n.r. crenvurşti, pate, iaurturi cu arome etc.). Prin urmare, nu recomand nici altor părinţi să le folosească pentru că, din perspectiva mea, nu le cunosc şi nici nu vreau să le cunosc. Aleg întotdeauna pentru copii, atât pentru ai mei, cât şi pentru cei cu ai căror părinţi intru în contact, hrana cât mai naturală şi cât mai aproape de starea ei de fapt, cât mai puţin prefabricată. În ceea ce priveşte produsele de carne, cu atât mai mult nu sunt pe lista mea de recomandări, în special partea care ţine de ficat sub formă de pate şi nu numai, eu nu o recomand. Pentru că ficatul este un organ în corpul animalului, dar şi în al nostru, care are acelaşi rol, acela de a fi o staţie de epurare prin care trec toate toxinele pe care noi le ingerăm. Prin urmare, nu văd niciun fel de beneficiu în a consuma un organ care are acest rol de a sorta”, explică nutriţionistul. 

Dobrescu este de părere că avem la îndemână multe alte variante mai sănătoase la îndemână. „Există acest mit că trebuie să consumăm ficat pentru a avea un aport de fier, însă vă pot confirma că sunt nenumărate alte surse de fier, sănătoase, surse vegetale, care se pot asimila de corpul nostru într-un mod foarte uşor. Şi vă dau un simplu exemplu: este vorba despre o cereală, pe numele ei mei (foto jos), care poate fi dată copiilor începând cu vârsta de 6 luni şi care este absolut sănătoasă din toate punctele de vedere. Dar mai mult decât atât, aportul de fier de care are nevoie un copil mic şi-l poate lua fără probleme din laptele matern. În cazul în care copilul a trecut de perioada alăptării, sunt foarte multe plante care conţin fier în proporţii mai mari sau mai mici. Plantele verzi reprezintă şi ele o sursă de fier, spanacul, tot ce înseamnă acum verzituri care apar şi care pot fi folosite în prepararea hranei, există o largă varietate de nuci şi seminţe, de plante oleaginoase, de leguminoase, care sunt şi ele o sursă importantă de fier. Fiecare aliment în sine conţine o pleiadă de vitamine şi de minerale”, enumeră aceasta. 

mei

FOTO kidizi.ro

De aceea, nutriţionistul consideră că deşi ficatul conţine fier, nu este cea mai sănătoasă sursă de fier pe care o putem accesa. „Sunt copii care nu consumă acest aliment şi care nu au un deficit de fier pentru că părinţii lor ţin cont, totuşi, cu ce înlocuiesc acest aliment. Până la urmă despre acest lucru vorbim: orice aliment pe care îl scoatem din farfuria zilnică, este foarte important cu ce îl înlocuim. Şi dacă avem informaţii despre nutriţie în ceea ce priveşte diverse conţinuturi de vitamine, minerale ş.a.m.d., înlocuirea aceasta se poate face într-un mod sănătos. Evident că dacă înlocuim carnea sau dacă înlocuim toate alimentele importante cu cartofi, avem o problemă. Dar dacă ţinem cont ca în loc de carne să folosim, de exemplu, o combinaţie între o leguminoasă, de exemplu mazăre, şi orez, şi o cereală, această combinaţie devine o proteină completă”, punctează specialistul în nutriţie.

Este foarte important cu ce înlocuim alimentele pe care le scoatem. Dar cu siguranţă produsele procesate şi procesate atât de mult, nu sunt cele pe care le recomand. Ba mai mult, invit întotdeauna părinţii să citească etichetele. Etichetele, aşa cum sunt ele, presupunând că respectă normele şi toate indicaţiile celor care se ocupă de verificarea comercializării produselor respective, ar trebui să enumere ingredientele pe care le conţine, în ordinea proporţiilor. Dacă al doilea ingredient este zahărul, atunci mare parte din acel produs înseamnă zahăr. Ordinea aceea este foarte importantă. De aceea le şi zic părinţilor: “Citiţi etichetele, învăţaţi copiii să citească etichetele. Aveţi copii mai mari? Luaţi-i cu voi la cumpărături, daţi-le un produs în mână şi puneţi-i să citească ce mănâncă.” Dar pentru a face un părinte lucrul acesta cu copilul lui, este important să-l facă el. Sunt lucruri care ţin de educaţie, dar care trebuie să şi fie spuse, subliniază 

Nutriţionistul consideră că există principii după care ea se ghidează în selecţia alimentelor, mai ales că suntem înconjuraţi de atâtea tentaţii:

”Eu nu pun mâna pe aceste produse în supermarket, nu vreau să le cunosc. Însă, ideea de crenvurşti, toată lumea a blamat-o de-a lungul timpului şi au fost foarte multe discuţii a propos de ce conţin. Eu mai am un alt principiu foarte simplu: tot ceea ce nu poţi să vezi într-o formă naturală, ridică un semn de întrebare. Adică, acolo este o pastă în care nu ştii ce e. Că vezi un copan, vezi un copan, l-ai mai vazut. Dar când vezi o pastă nu ştii ce-i acolo. Nu pot să recomand astfel de lucruri în niciun caz. Legat de reclame, ştiu sigur că există anumite mesaje subliminale transmise prin intermediul acestor reclame, pe care copiii le percep dincolo de cuvinte. Noi credem că sunt importante cuvintele, probabil că sunt şi ele importante, dar partea vizuală este mult mai puternică şi copii, oricum, nu procesează cuvintele rostite atât de repede, ci procesează mult mai repede ceea ce văd. Noi nu avem televizor în casă. Folosim telefoanele şi laptopurile în scopuri educative. Pot fi găsite alternative şi pe internet, de exemplu patinajul artistic”, mai spune nutriţionistul. 

raft supermarket

FOTO fabricadelapte.ro

Specialistul în nutriţie recomandă părinţilor să-şi implice copiii în procesul hranei întregii familii, pentru că astfel vor deveni mult mai interesaţi să afle informaţii, să vadă ce conţin, de unde sunt produsele - sunt de la bunicul, crescute în curte, puiul e crescut acolo sau e cumpărat din magazine? „Întrebări simple, pe care un copil, dacă ştie anumite lucruri, i le adresează adultului. Sunt convinsă că acele reclame îi influenţează. Pe de altă parte, poziţionarea produselor la rafturi este o unealtă pe care o folosesc foarte mult producătorii şi comercianţii. Uitaţi-vă la tot ce înseamnă Danonino şi nu numai, la tot ce înseamnă Kinder pentru copii, care este pus la raftul de lactate, este pe cel mai jos raft. Un adult nu se apleacă să cumpere acest produs, în schimb un copil îl are la îndemână. Acolo este nivelul lui vizual. El îl va vedea şi îl va lua. Ce faci în momentul în care îl vede? Ce-i spui copilului? Cei care îl iau, deja sunt obişnuiţi cu el. Copiii mei nu văd aceste produse şi nu le cer. Ei văd cel mult iaurturile cu cereale deasupra. Despre care le zic că nu sunt de acord cu ele, să citim eticheta şi să vedem al câtelea ingredient este zahărul. “Bun, vă uitaţi la ele, dar la casă le lăsaţi. Avem acasă cerealele de care puteţi să mâncaţi, iaurt de care puteţi să mâncaţi, pe care vi l-am făcut în casă, asta este.” Şi copiii nu cer lucrurile pe care nu le primesc. Ei nu le vor cere niciodată adulţilor lucrurile pe care nu le primesc. Vor cere întotdeauna lucrurile pe care le-au mai primit, cel puţin o dată, de două ori”, spune nutriţionistul. 

Diversificare.ro: care sunt sursele bogate în fier?

  • toate plantele cu frunze verzi: spanacul, frunzele de păpădie, pătrunjelul
  • germenii şi vlăstarii, în special cei de lucernă şi floarea soarelui
  • seminţele de susan integral 
  • broccoli, mazăre
  • fasole roşie, linte
  • sfeclă
  • roşia
  • fructe uscate – smochine, caise, stafide, prune, curmale
  • pâine integrală, cereale (grâu, porumb)
  • mei, orez – în special cel brun
  • gălbenuş de ou
  • peşte (ton, somon, sardine), stridii
  • brânză tofu
  • ficat  de pui, de vită
  • carne de pui, vită, curcan

Cercul vicios „ghiduri nutriţionale - reclame”

Dintre toate produsele, cele alimentare sunt cel mai mult publicizate sub formă de reclame televizate destinate copiilor americani. Nici România nu este departe de SUA, cu toate că există reguli impuse şi de către Consiliul Român pentru Publicitate (RAC) şi de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA).

Copiii sunt cei mai vulnerabili consumatori afectaţi de publicitatea directă. Potrivit Academiei Americane de Pediatrie, un copil vizionează, în medie, între 20.000 - 40.000 de mii de reclame pe an în SUA. În timp ce acest număr nu este cu mult diferit de numărul de reclame la care este expus un adult, copiii sunt afectaţi într-un mod mai negativ decât adulţii. Spre deosebire de adulţi, copiii nu au aibă abilităţile raţionale corespunzătoare pentru a acţiona în propriul lor interes fără a se profita de pe urma lor prin reclame. În Marea Britanie, Grecia, Danemarca şi Belgia, publicitatea destinată copiilor este restricţionată. În Quebec (Canada), Suedia şi Norvegia, publicitatea pentru copiii cu vârste sub 12 ani este ilegală.

Legislaţia din ţara noastră, în materie de publicitate adresată copiilor, prevede, printre altele, şi următoarele aspecte: - „comunicarea comercială nu se va adresa copiilor sub 12 ani, exceptând cea referitoare la produsele care îndeplinesc criteriile nutriţionale anexate la prezentul cod. Toate afirmaţiile referitoare la caracteristicile de gust, compoziţie, calităţi nutritive sau beneficii pentru sănătate, vor fi conforme cu realitatea, iar prezentarea acestora se va face cu respectarea legislaţiei în vigoare. Comunicarea se va face întotdeauna în spiritul adevărului şi se va evita inducerea în eroare a consumatorului.”

CNA şi lungul drum spre protejarea interesului copiilor

Membrul CNA Monica Gubernat (Consiliul Naţional al Audiovizualului - n.r.) explică pentru adevarul.ro: "Aş vrea să modific Codul Audiovizual în ceea ce priveşte hrana pentru copii, însă aceasta rămâne deocamdată la nivel de plan pentru că modificările trebuie introduse în consiliu, trebuie votate, trebuie dezbătute ş.a.m.d., este o cale lungă. Referitor la aceste reclame, caut încă baza legală, pentru că noi, în legislaţie, avem doar alimente care sunt dezechilibrate nutriţional, ori noi ca instituţie nu putem demonstra ce este dezechilibrat nutriţional, ne trebuie un punct de vedere de la Ministerul Sănătăţii. Trebuie să vedem cum putem aplica noi acest tip de legislaţie".

Atât RAC cât şi CNA se anagajează în protejarea copiilor şi în publicizarea produselor alimentare recomandate de ghidurile nutriţionale naţionale şi internaţionale, însă cele naţionale nu sunt încă actualizate. Astfel, legislaţia cu privire la reclamele destinate copiilor are la bază ghiduri nutriţionale neconforme cu realitatea. Acest lucru se traduce prin imposibilitatea interzicerii sau a nedifuzării reclamelor la anumite produse despre care a fost demonstrat că sunt nocive. Interesul copiilor este prejudiciat de difuzarea unor astfel de reclame, cei mici lăsându-se influenţaţi de spoturile pe care le vizionează. Totul depinde însă în primul rând de Ministerul Sănătăţii, apoi de RAC, şi în cele din urmă de CNA pentru ca această situaţie să nu mai dăinuiască.

Potrivit lui Gubernat, pe viitor vor intra în dezbatere publică următoarele propuneri care vor sta la baza modificării Codului Audiovizual pe capitolul publicitate adresată minorului: 

"CNA a decis ca în următoarea perioadă să introducă în dezbatere publică modificarea Codului Audiovizual. Instituţia nu are drept de iniţiativă legislativă, drept pentru care orice modificare a legislaţiei secundare se raportează la Legea Audiovizualului, 504/2002. După o serie de întâlniri pe care le-am avut cu ONG-uri  din domeniu şi cu medici pediatri şi având în vedere statisticile îngrijorătoare cu privire la obiceiurile alimentare nesănătoase şi obezitatea la copii, am decis să propun introducerea unui subcapitol dedicat publicităţii adresate minorilor.

Principalele articole se vor referi la:

1. Interzicerea folosirii minorilor pentru promovarea produselor dezechilibrate nutriţional, tip mezeluri, fast-food, băuturi carbogazoase, alimente tip supe instant, cuburi, etc. Legat de lista acestor produse, vom avea întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii pentru a găsi susţinerea legală a acestor modificări. 

2. Clipurile publicitare care promovează aceste produse vor avea un carton de final în care să se anunţe consumul cu moderaţie al acestor produse de către minori."

Gubernat este de părere că piaţa publicităţii trebuie să se autoreglementeze, iar intervenţia statului să fie minimă. 

Din păcate, explozia acestui tip de publicitate în care se folosesc minori pentru produse care ar trebui să fie consumate foarte rar, ne obligă să intervenim, a mai declarat pentru adevarul.ro membrul CNA. 

Cercul vicios constă în faptul că Ministerul Sănătăţii nu menţionează cele mai recente studii OMS referitoare la încadrarea anumitor produse în categoria alimentelor cancerigene. În ghidul Ministerului regăsim doar:

 - referitor la iaurt: savoarea şi conţinutul nutriţional sunt uneori modificate prin adăugarea zahărului, a aromelor sau a fructelor.

- referitor la carnea procesată: preparatele de carne (hot dogs, cârnăciori, crenvurşti) sunt de asemenea bogate în grăsimi.

Obezitatea, o problemă stringentă

Obezitatea este o problemă din ce în ce mai apăsătoare la nivel global. Aproximativ un sfert dintre copiii de opt ani sunt supraponderali sau obezi, prevalenţa fiind de aproape două ori mai mare la băieţi faţă de fete, iar cinci la sută sunt subnutriţi, potrivit unui studiu realizat de Ministerul Sănătăţii, în cadrul unui proiect coordonat de Organizaţia Mondială a Sănătaţii. Studiul realizat de către Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, în cadrul proiectului coordonat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI), arată că prevalenţa supraponderalităţii este uşor mai crescută la fete decât la băieţi şi semnificativ mai mare în mediul urban faţă de cel rural. 

Astfel, prevalenţa supraponderalităţii şi obezităţii la băieţi (29,8 la sută) este cu 6,1 la sută mai mare decât la fete (23,7 la sută). Prevalenţa obezităţii la băieţii de opt ani din România (15,03 la sută) este cu 6,79 la sută mai mare faţă de prevalenţa obezităţii la fetele de aceeaşi vârstă (8,24 la sută). Conform raportului primei runde a studiului COSI, prevalenţa excesului de greutate în Europa (inclusiv obezitatea) la grupa de vârstă de opt ani a variat între 22,1 la sută (Belgia) şi 49 la sută (Italia) la băieţi, iar la fete între 22,7 la sută (Belgia) şi 42,5 la sută (Italia). Consecinţele supraponderalităţii în timpul copilăriei constau în boli cardiovasculare şi diabet de tip II, probleme ortopedice şi tulburări mintale, rezultate slabe la şcoală şi de o scădere a stimei faţă de sine. Prevalenţa obezităţii s-a triplat în 2010 faţă de anul 1980 (OMS), după cum s-a punctat la momentul publicării raportului.

Potrivit unui nou studiu publicat de publicaţia Lancet, tendinţa actuală sugerează că obiectivele în ceea ce priveşte sănătatea sunt în pericol de a nu fi atinse. Potrivit studiului, populaţia lumii va lua în greutate, în medie, circa 1,5 kg la fiecare decadă. La nivel mondial, aproximativ 640 de milioane de oameni sunt deja supraponderali sau obezi, numărul femeilor care se confruntă cu această problemă fiind cu aproximativ 100 de milioane mai mare decât cel al bărbaţilor.

Viață de cuplu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite