Controversa laptelui de mamă vândut în lipsa unui cadru legal

În maternităţile de la noi din ţară există situaţii în care mamele care nu pot alăpta roagă alte mame să le alăpteze copilul cu primul lapte, lichid cunoscut sub numele de colostru.

Specialiştii din lumea întreagă sunt de acord că laptele matern este cel mai bun pentru dezvoltarea nou-născuţilor, motiv pentru care părinţi din întreaga lume, inclusiv din România, şi-ar dori să existe un cadrul legal care să le permită să cumpere lapte fără riscul ca acesta să fie contaminat.

În SUA şi Marea Britanie există bănci de lapte matern la care mamele pot apela atunci când nu pot alăpta. Astfel de bănci se dovedesc de ajutor şi în cazuri tragice, atunci când mamele mor la naştere, iar taţii doresc să-şi crească micuţii cu lapte matern.

De asemenea, ca urmare a interesului crescut pentru laptele matern, la Belgrad, în Serbia, s-a deschis în urmă cu câţiva ani prima bancă din Balcani de acest fel, în cadrul Institutului de Neonatologie.

Laptele aceptat de bănci trebuie să provină de la persoane care nu fumează, nu se droghează, nu beau mai mult de două unităţi de alcool pe zi şi nu suferă de boli cu transmitere sexuală, aspecte verificate prin efectuarea unei serii de analize.

De asemenea, mamele care donează sau vând laptele sunt instruite de personalul băncilor cum să colecteze lichidul în condiţii optime de igienă, laptele fiind mai apoi pasteurizat.

Riscuri asumate  

Inclusiv în România, există femei care îşi vând sau îşi donează surplusul de lapte pe Internet, o soluţie controversată din cauza riscurilor pe care le presupune, de vreme ce cumpărătorul nu are siguranţa că ceea ce primeşte nu-i va îmbolnăvi copilul.

De asemenea, în maternităţile de la noi din ţară sunt situaţii în care mamele care nu pot alăpta roagă alte mame să le alăpteze copilul cu primul lapte, lichid cunoscut sub numele de colostru.

Conform Asociaţiei ProMAMA, România se află în continuare pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte rata alăptării, în vreme ce un studiu recent, realizat de UNICEF, arată că doar una din zece mame continuă să alăpteze exclusiv până la vârsta de şase luni a copilului. În acest sens, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a indicat băncile de lapte ca fiind o variantă viabilă pentru mamele care nu-şi pot alăpta copiii.

Pentru a oferi un exemplu şi pentru a încuraja donarea de lapte matern în condiţii sigure, actriţa Alicia Silverstone a deschis o astfel de bancă în vara acestui an, dedicată mamelor vegane care doresc să-şi împartă laptele, pentru că vedeta este o adeptă a acestui stil de viaţă. 

Dincolo de riscurile medicale pe care le presupune cumpărarea de lapte matern de la persoane străine, în lipsa unor informaţii despre starea de sănătate a acestora, o jurnalistă a povestit, într-un articol publicat de portalul de ştiri Yahoo! Shine, despre neplăcerile pe care le poţi avea inclusiv ca mamă care vinde lapte pe Internet. În afară de părinţii care s-au arătat interesaţi, a fost contactată de bucătari care doreau să prepare diverse reţete pe bază de lapte de mamă, persoane convinse că laptele le va întări sistemul imunitar, ba chiar şi de bărbaţi care găsesc satisfacţie sexuală în consumarea laptelui matern.