Antiinflamatoarele şi aspirina scad riscul cancerului de sân

După 111 ani de la descoperirea ei, aspirina îşi dezvăluie încă virtuţi terapeutice. Alături de alte medicamente, acidul acetilsalicilic poate preveni şi cancerul de sân.

Recunoscute deja pentru efectele benefice în tratarea afecţiunilor inflamatorii, dar şi în prevenirea diverselor boli - în special împotriva infarctului cardiac sau a atacurilor vasculare cerebrale - aspirina şi medicamentele antiinflamatoare, denumite generic antiinflamatoare nesteroidiene - AINS, revin din nou în atenţia cercetătorilor.

Într-un articol apărut în „Journal of the American Medical Association“ (JAMA), dr. Mary Beth Terry, de la Universitatea Columbia din New York, a publicat un studiu care demonstrează că, în cazul femeilor, un tratament regulat cu astfel de medicamente reduce în mod semnificativ riscul apariţiei unui cancer de sân.

Specialiştii americani au efectuat un studiu, desfăşurat pe o perioadă de un an. 1.442 de femei bolnave de cancer la sân au fost monitorizate. S-a stabilit că doar 20,9% dintre acestea luau în mod regulat un tratament cu AINS sau aspirină.

De asemenea, a fost monitorizat şi un alt grup, cu acelaşi număr de femei, sănătoase. Dintre acestea, doar 24,4% nu urmau tratament regulat cu AINS sau aspirină. În urma analizării datelor, cercetătorii au descoperit că femeile care urmează un tratament regulat cu unul dintre aceste medicamente au un risc cu 20% mai mic de a se îmbolnăvi de cancer la sân, spre deosebire de cele care nu urmează un asemenea tratament.

Concluziile acestui ultim studiu confirmă rezultatele unor cercetări mai vechi - în cursul cărora au fost studiate 80.741 de femei, cu vârste cuprinse între 50 şi 79 de ani - care demonstraseră, de asemenea, că un tratament regulat cu un AINS reduce riscul de cancer mamar cu peste 20%.

CYLD, o genă cheie

„Bătrâna“ aspirină ar putea deveni medicamentul-minune împotriva anumitor forme de cancer. În urmă cu câţiva ani, cercetătorii olandezi dezvăluiau câteva dintre proprietăţile anticanceroase ale aspirinei şi ale altor substanţe antiinflamatoare.

Studiile olandezilor s-au focalizat în special asupra anomaliilor genetice care provoacă apariţia unor tumori benigne în foliculii piloşi de pe pielea capului şi din celulele glandelor sudoripare. În aceste celule există o genă (denumită CYLD) care „ordonă“ celulelor să se autodistrugă atunci când sunt bătrâne sau deteriorate.

În astfel de cazuri, celulele devin potenţial cancerigene. Lipsa CYLD face ca aceste celule să se multiplice dezordonat şi să degenereze în cancer. Pentru a studia efectele aspirinei asupra celulelor canceroase, specialiştii au multiplicat celule lipsite de gena CYLD care sunt astfel capabile să degenereze în celule canceroase. Apoi le-au „servit“ cu diverse medicamente antiinflamatoare, în special salicilat de sodiu, o formă de aspirină.

Rezultatele au arătat că aspirina tinde să suplinească lipsa genei CYLD, astfel că celulele bătrâne sau deteriorate au fost eliminate înainte să devină canceroase. „Stabilind legătura dintre această genă şi moartea celulelor bolnave, am găsit cauza acestor tipuri de cancere“, explică Rene Bernards, unul dintre autorii studiului.

Cu toate acestea, cercetătorii nu pot spune încă cu certitudine dacă lipsa CYLD este responsabilă şi de apariţia altor tipuri de cancer. Dacă se va dovedi acest lucru, aspirina ar putea fi utilă şi în tratarea altor forme de cancer. De altfel, mai multe studii anterioare au dezvăluit faptul că aspirina ar putea preveni şi apariţia cancerului de colon.

Ibuprofenul, protectorul sânului

Dr. Terry precizează că în cazul ibuprofenului - un medicament din clasa AINS - un tratament cu trei comprimate pe săptămână (aproximativ 600 mg), reduce riscul apariţiei unui cancer mamar  cu până la 22%. O cantitate mai mare face ca riscul să scadă până la 8%.

Cu toate acestea, deocamdată, specialiştii nu pot spune încă cu precizie care sunt dozele optime care protejează eficient. În plus, eficacitatea aspirinei nu este aceeaşi în toate tipurile de cancer mamar. S-a descoperit că beneficiile tratamentului preventiv cu aspirină sunt mult mai eficiente în cazul femeilor care au receptori hormonali pe celulele tumorale (maligne). În caz contrar, efectul aspirinei este nul.

Pentru specialişti rămân în continuare multe semne de întrebare care trebuie desluşite. În primul rând, cercetătorii trebuie să stabilească dozele optime care să ofere o protecţie eficientă împotriva cancerului şi să stabilească tipul de medicament care protejază cel mai bine. Pe de altă parte, nu trebuie neglijate efectele adverse pe care le provoacă AINS şi, în special, aspirina, ulcerul gastrointestinal fiind unul dintre cele mai redutabile.

De asemenea, trebuie luate în considerare şi anumite interacţiuni între medicamente. De pildă, administrarea îndelungată a aspirinei concomitent cu medicamente care conţin ibuprofen creşte riscul de deces de aproape două ori, arăta un articol publicat de revista  „The Lancet“. Ibuprofenul împiedică acţiunea aspirinei, de fluidizare a sângelui, prin blocarea unei proteine implicate în stoparea formării cheagurilor de sânge (trombuşi).