Adevărul Live: alăptarea în public, pro şi contra

„Chiar era nevoie să-ţi alăptezi pruncul în oraş? Panaramo!”, iată forma extremă şi cât se poate de reală a modului în care sunt privite, în multe părţi ale lumii, femeile care alăptează în public, iar mamele din România nu sunt scutite, la rândul lor, de priviri reprobabile, în cel mai bun caz. Astăzi, două doamne curajoase au venit alături de micuţii lor la Adevărul Live pentru a ne arăta tehnici de alăptat în public.

Pe glob se nasc anual 136.7 milioane de copii, dintre care doar 32.6% sunt hrăniţi exclusiv prin alăptare. Conform unui studiu desfăşurat în 2011 de Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi UNICEF, în România, rata de alăptare este de 12.6%, printre cele mai mici din Europa. 

Pe de altă parte, 95 de nou-născuţi ar putea fi salvaţi în fiecare oră dacă mamicile ar alăpta în prima oră de la naştere, iar procesul ar continua şi în următoarele şase luni, se arată într-un studiu al Organizaţiei Salvaţi Copiii Internaţional. Organizaţia neguvernamentală a identificat patru piedici în promovarea acestor beneficii. Este vorba de lipsa educaţiei şi a unor demersuri permanente de informare în privinţa alăptării, lipsa asistenţilor sociali şi a moaşelor în ţările în curs de dezvoltare, dar şi de lipsa unei legislaţii care să protejeze mama. 

În plus, se mai arată în raportul Salvaţi Copiii, o altă problemă o reprezintă ideea greşită pe care o induc anumite companii, conform cărora laptele praf este cea mai bună alimentaţie pentru nou născuţi.

Astăzi, în studioul Adevărul Live au fost prezente Sorana Mureşan, preşedinta Asociaţiei ProMAMA Center, consultant în lactaţie şi alăptare Certificat Internaţional (IBCLC), alături de două mămici împreună cu micuţii lor, care au vorbit despre experienţele alăptatului în public, dar care au arătat şi tehnici de alăptare în public, precum şi modalitatea corectă de hrănire a copilului la sân. Asociaţia ProMama militează pentru introducerea unei noi meserii în România, cea de consultant în alăptare, în condiţiile în care rata alăptării la noi în ţară este la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană.

În platoul emisiunii s-a aflat şi psihologul Keren Rosner, care a vorbit, printre altele, despre hipersexualizarea sânilor, iar prin telefon a intervenit psihoterapeutul Ionuţ Ghiugan, care a comentat subiectul nu numai din perspectiva specialistului, ci şi din ipostaza de bărbat şi tată. 

Adevărul Live

Sorana Mureşan (foto dreapta) – Pregătim mamele pentru alăptare, să aibă informaţiile corecte, să înţeleagă de ce este cel mai corect. Eu nu am avut cliente care să-mi spună că nu vor să alăpteze. Dar de foarte puţine ori beneficiază de suportul familiei.

Sorana Mureşan aduce aminte de un caz de la noi, care a avut loc la protestul Roşiei Montana, unde o mamă cu doi copii, cu vârste de 1 şi 3 ani. Cel din cărucior a început să plângă, iar mama şi-a găsit un loc pentru a-l alăpta, în public. Aceasta a fost fotografiată şi postată pe Facebook. Au urmat comentarii absolut jignitoare, foarte puţine persoane au sublinat eforturile pe care această mamă le făcea, care ieşise să lupte pentru ţara ei, fapt care nu a mai contat pentru nimeni. Toată lumea a subliniat că de aceea nu ajunge România nicăieri. 

„Aceste comentarii veneau din partea femeilor, iar acest lucru este şocant. Nu există o educaţie în acest sens. Sunt o mamă care a alăptat doi copii şi susţin alăptarea la cerere, ceea ce nu poţi face dacă ieşi afară”, a spus Sorana Mureşan.

Pentru una din mamele din platou, Georgiana, alăptarea „este o uşurare”. „Nu umblu cu biberonul după mine. Este mult mai comod şi mai simplu. Iar pentru ea, care s-a născut prematur, la 34 de săptămâni, mi s-a recomandat să o alăptez până la 2 ani”, a spus aceasta. 

Emilia – Oamenii sunt foarte surprinşi când mă văd alăptând. Dar am să o fac în continuare şi nu am să apelez la lapte praf, care este plin de chimicale, ceea ce nu ajută copilul. 

În Marea Britanie, a existat cazul unei mame care a început să alăpteze în restaurant. „Măcar încearcă să-i pui copilului o pătură în cap, îmi stă mâncarea în gât”, i-a atras imediat cineva atenţia. „Tu ai putea să mănânci cu o pătură în cap?”, i-a răspuns mama. 

Keren Rosner (foto dreapta) - Psihologic este important momentul în care copilul stă foarte aproape pe mama, atunci se creează legătura specială, aşa o recunoaşte pe mama. Atunci se întăreşte această relaţie. Alăptatul în public trebuie făcut cu o anumită decenţă şi demnitate. Este un act foarte intim, o legătură curată şi specială. Dacă vorbim de o situaţie extremă, normal că trebuie să-i dea de mâncare, dar nu în mijlocul străzii sau într-un restaurant plin de oameni. Să găsească un loc mai retras şi mai curat, este un aspect şi al igienei. Am încercat să aflu părerea oamenilor, de diverse vârste şi profesii. Majoritatea au spus că sunt indiferenţi, dar este un act de o anumită decenţă. 

Sorana Mureşan – Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alăptare la cererea copilului. Vara, un sugar poate suge odată la cinci minute. Laptele de mamă îi ţine şi de sete, 87% este apă. Alăptarea nu ţine doar de hrană şi de sete, ci este şi o comunicare non-verbală, îi calmează şi durerea, este şi senzaţia de siguranţă pe care cel mic o are când stă la pieptul mamei. Copilul nu are un anumit program. Nevoia de bază a copilului care trebuie satisfăcută. De ce trebuie să judecăm o mama care alăptează în public? Mama care stă în casă, ca să poată alăpta la cerere, devine frustrată. Copilul îl poţi lua cu tine peste tot, nu trebuie să te izolezi în casă doar ca să nu alăptezi în public. Poate fi făcut discret sau mai puţin discret, este alegerea mamei. 

Alăptarea exclusivă în mediul urban este mai mare decât în mediul rural. 

Hipersexualizarea sânilor 

Bărbaţii care privesc alăptatul în public ca pe un gest obscen. 

Keren Rosner – Sânul este simbolul fertilităţii, bogăţiei, al sexualităţii.

Sorana – Este o problemă de educaţie. Este normal la plajă să văd o femeie cu sânii goi? Când deschid televizorul, nu ştiu pe ce canal să las, pentru că am doi copii acasă. 

Keren Rosner – Sunt mame care se feresc să alăpteze şi în prezenţa soţului.

Ionuţ Ghiugan – Un prim aspect, asocierea acestui comportament matern cu anumite comportamente care ţin de sexualitate. Sânul, ca obiect matern, nu are nicio legătură cu sexualitatea. Sunt persoane care asociază cele două, pentru că nu sunt dezvoltate emoţional. Din păcate, aceste persoane nedezvoltate nu realizează diferenţele dintre relaţia mamei cu copilul şi alte aspecte.

Comportament lipsit de decenţă, rezultat al concepţiei lumii moderne în care trăim, mai exact, a ipocriziei lumii. Există comportamente mult mai vulgare decât aşa ceva, aici nu există nimic indecent. Bineînţeles, în orice comportament social trebuie respectate acele norme care ţin de regulile sociale.

Trebuie să ţinem cont de intimitatea noastră, dar şi de aspectele sociale. Alăptatul în public este un act firesc, normal, necesar la un anumit moment. Normele de bază ale contextului social rămân aceleaşi. Toate pleacă de la măsură, bun simţ, educaţie. Comportamentul mamei trebuie încurajat, este firesc, ţine de specie şi trebuie ajutat. 

Ipocrizia societăţii în care trăim

„Trăim într-o societate de consum, individul trebuie să fie conformist, să nu aibă păreri, să nu răspundă instinctului său”, spune Ionuţ Ghiugan. 

Keren Rosner – Există şi mame care o fac ostentiv. Maternitatea pentru ele este ceva foarte important, este realizarea lor cea mai mare, simt nevoia să arate şi celorlalţi bucuria lor. S-a întâmplat în viaţa lor ceva extraordinar şi atunci o fac într-o anumită manieră. Sunt pro-alăptare, dar cu o anumită atitudine şi cu un anumit mesaj pe care să-l transmită. Sânul este un simbol al sexualităţii, o zonă care atrage foarte mult, induce anumite gânduri şi trăiri care nu pot fi controlate. Există o sexualitate pe care nu o putem nega, dar nici înfrâna. Bărbaţii nu-şi pot înfrâna nişte fantezii sexuale. 

Sorana Mureşan – În primii doi ani de viaţă, mama este universului copilului. Acest fapt nu exclude tatăl, şi el trebuie să fie implicat, mai ales în susţinea alăptării, prin suportul său faţă de mamă. 

Rata mortalităţii infantile este cea mai mare din Europa. Alăptarea are un rol covârşitor în această situaţie. Suntem pe ultimul loc la rata alăptării, pe primul loc la mortalitate infantilă. Alăptarea salvează vieţi. 

Keren Rosner este de părere că alăptatul în public este exagerat după ce copilul împlineşte vârsta de un an. Viitorul adult va avea probleme de dependenţă, susţine psihologul. 

Sorana Mureşan deplânge lipsa specialiştilor de alăptare din spitalele româneşti. De o mamă care tocmai a născut trebuie să existe o persoană specială care să se ocupe de aspectul alăptării. Noi formăm viitori specialişti, prin cursurile pe care le facem, şi pledăm pentru recunoaşterea acestei meserii. Există deschidere faţă de această iniţiativă, trebuie mai întâi să introducem profesia. Noi am luat măsurile necesare, acum aşteptăm. Tocmai pentru că rata de alăptare din ţara noastră este atât de mică, este nevoie de aceşti specialişti. Este o chestiune care ţine şi de educaţie, de la un punct. 

FOTOGRAFII Sever Gheorghe