22 iulie. Într-o duminică

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Vară, cald, verandă, undeva la ţară, soţia a venit să-şi salute părinţii, n-a avut curaj să te lase singur la bloc, ştie că ai potenţial, pute a coteţ.

           O tură de încercare de vreo juma’ de oră cu o biclă de damă luată de aia bătrîna de la second cu vreo două sute, negociată, din Germania. „Eu sînt ţigan doamnă, eu le aduc, nu mă pricep, te duci matale undeva să se uite.” Fără frîne, în papuci de gumă, pentru autenticitatea unei fotografii alb-negru de epocă, cu ghidonul strîmt, şi la care dacă nu dai din pedale scoate un zgomot infernal de se uită toată lumea în jur. Aşa că pedale, pedale. Continuu. Da’e foarte lejer, străzile asfaltate şi goale, doar cu bicle, ca-n Olanda. Moşi obosiţi sau babe, copii, agricultori cu coşul de pe roata din spate plin, uneori şi cu o coadă de hîrlete – aşa se zice, nu? – sau ţărani cu pălărie bînd Mountain Dew, aşteptînd verdele la singurul semafor, utilaje bune sau căzături antediluviene. La o sută de biciclete, maxim douăzeci de maşini. „Una experienţia”, îmi voi aminti. Poate voi şi recidiva. După patruzeci de minute, ca să nu se îngrijoreze lumea, n-aveai nici telefonul cu tine, urma să se inventeze peste mai mulţi ani, ai ajuns înapoi obosit, ca după treizeci de kilometri făcuţi cu patruzeci pe oră călare pe Cross-ul tău nou, cu nouă viteze, model 2017. Şi ud leoarcă. Luna lui Cuptor. Nimeni nu-ţi simţise lipsa.

image

         Doar că aia bătrînă nu-ţi mai e demult, „La mulţi ani, mama!” 22 iulie a fost ziua ultimei speranţe, ai aşteptat ore întregi cu ăl bătrîn pe scările unui spital cu nume să iasă chirurgul, era şi el bătrîn, cu suferinţe, abia mai respira, dar îl încurajai şi sperai ca de ziua ei vestea să fie una bună, ca un dar de aniversare, n-a fost; iar tu eşti pe undeva pe la Roşiori la o rudă prin alianţă. Persoană în etate. „Mamă, or mai fi furat şi ei, da’ uite domnule, spune lumea <<Bine că ne-aţi pus asfalt domnu’ Dragnea, ieşim şi noi în papuci la stradă.>>”

image

                                                                                                    

image

                                                                                                    

*

       Cezar Pârlog este publicist şi scriitor. A mai publicat: „Life stuff sau Învăţături pentru Andreea”, Editura Tracus Arte, 2016, „Flori, fete, fiţe sau băieţi”, Editura Tracus Arte 2014, Premiul Naţional “Vasile Voiculescu”, 2015.

Citiţi şi:

De Sîn' Andrei
- Cronica unei cărţi în curs de apariţie
- SMS naţ. Nelimitat

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite