Numărul de septembrie, promotorul blănii

Lansarea ediţiei pentru luna viitoare a revistelor de modă şi a publicaţiilor de tip glossy este cel mai important moment al anului, pregătit cu mult timp înainte. În acest an, blana naturală a acaparat copertele, spre dezamăgirea activiştilor din toată lumea.

Industria modei este marcată de momente importante în fiecare an. Doar trei dintre acestea au, însă, puterea de a schimba şi de a anticipa viitorul industriei: săptămâna modei primăvară/vară, toamnă/iarnă şi numărul de septembrie al revistelor.

În industria publicaţiilor de modă, ediţia din septembrie asigură practic succesul revistei pentru anul care urmează. În fiecare an este o cursă între cea mai bună copertă, cele mai multe reclame şi cele mai creative pictoriale. Numărul de toamnă este realizat, în aproape un an, de o echipă numeroasă, iar cine va fi protagonista copertei este unul dintre cele mai presante detalii pentru editorii respectivi.

„Blana oferă o altă profunzime a luxului“

Dar anul acesta accentul pică în mod evident pe o altă tendinţă care nu are legătură cu coperta, ci cu conţinutul pe bază de blană. Controversele au început deja să apară, chiar dacă majoritatea numerelor abia au fost lansate. Liz Jones, editorul de modă de la „Daily Mail“, s-a declarat şocată de cantitatea de blană folosită în pictoriale şi advertoriale, argumentând vechea dezbatere din industrie: este etic ca revistele să promoveze un stil care răneşte animale din toată lumea?

(Colecţia toamnă-iarnă 2012 Fendi)

„Scopul numărului din septembrie este să aducă la iveală colecţiile pentru toamnă-iarnă, fiind cel mai valoros instrument al pieţei pentru atragerea publicităţii“, spune Liz Jones. Răsfoind revistele „Vogue“, „InStyle“ şi „Elle“, printre altele, editorul britanic observă o statistică uimitoare: 69% din designeri au folosit blană naturală pentru colecţiile lor din sezonul rece al acestui an.

Într-un material amplu, publicat în „Vogue“, designeri şi oameni din domeniu au ridicat un adevărat elogiu materialului cel mai controversat şi exclusivist din lume.

(Colecţia toamnă-iarnă 2012 Chanel)

„Blana oferă o altă profunzime a luxului“, a spus designerul Christopher Kane, frecvent lăudat ca „următorul cel mai bun lucru“. A fost aprobat de către editorul Emily Sheffield care a spus că, mai nou, nurcile trăiesc în condiţii foarte bune şi „nu sunt deloc stresate“. „Sunt luate din cuştile lor şi sunt gazate. În 20 de secunde au adormit. Vulpile sunt electrocutate, totul este instantaneu, vă spun sigur“, a spus aceasta, după ce a participat la un astfel de episod.

(Colecţia toamnă-iarnă 2012 a casei de modă Fendi)

Tot Sheffield puncta, potrivit „The Guardian“, că fermierii şi crescătorii de animale se bazează pe aceste vânzări. „Cine suntem noi să le refuzăm dreptul la aceste venituri?“, a întrebat ea.

Cum va arăta viitorul?

Şi revista „InStyle“, varianta britanică, a mizat pe zeci de pagini cu ţinute care promovau blana în sezonul rece, fiind, de altfel, întâlnită în majoritatea colecţiilor din acest an. Întrebarea este alta, odată ce aproape 70% din designeri au folosit blana acest sezon. Mai este un tabu sau va fi o piesă de rezistenţă în moda străzii, în curând?

(Anna Wintour n-a ţinut cont niciodată de critici, când a venit vorba de hainele ei de blană)

Nu este niciun dubiu că materialul blamat a revenit în tendinţe, după ce a fost prezentat la Milano, New York, Paris şi foarte puţin la Londra. De la sandalele cu blană Celine până la rochiile îmblănite ale designerului Christopher Kane s-a ajuns departe în ceea ce priveşte atitudinea industriei faţă de această situaţie. În 1994, supermodelele susţineau organizaţia Peta, menţionând că mai bine defilează goale decât îmbrăcate în aşa ceva, blana nefiind atrăgătoare din niciun punct de vedere.

Pe de altă parte, cifrele publicate de „Vogue“ sunt venite direct din mijlocul industriei, care are tot interesul să înfrumuseţeze adevărul. 95% din femeile britanice refuză să poarte blană, spune o altă statistică citată de cotidianul britanic. Printre acestea nu se numără Kate Moss sau Anna Wintour, împătimite ale pieilor de animale.

(Kate Moss, o împătimită a hainelor de blană)

Dar sunt designeri care nu doar că demonstrează că profiturile nu depind de blana animalelor, ci care chiar încurajează lupta împotriva folosirii acestora. Poziţie pe care „Vogue“ a etichetat-o drept „de invidiat“. „Cred că piesele mele arată faptul că animalele nu trebuie să sufere din cauza modei. Nu înţeleg nevoia de blană, folosirea ei este cu adevărat respingătoare, pentru că sunt multe alte moduri prin care poţi face o haină să arate grozav şi fără ea“, a spus Stella McCartney, pentru revista britanică.

„Momentan, liderii retail din lume, precum Zara sau Topshop, refuză să comercializeze blana de orice tip, poate şi din cauza preţului piperat. Dar asta nu înseamnă că subconştientul nostru nu va fi lucrat în interesul industriei. Cum îţi menţii poziţia? Eşti cucerit de estetica de pe podium sau rămâi în barca McCartney până la capăt“, a încheiat  Imogen Fox, editor de modă la „The Guardian“.

(Colecţia toamnă-iarnă 2012 a casei de modă Louis Vuitton)

Cine râvneşte la o haină de blană?

Fără să fiu activistă şi nici măcar fermă pe poziţii în acest sens, recunosc că nicio haină de blană nu mi-a făcut vreodată cu ochiul. Mai degrabă, variantele artificiale care mizau pe aerul lor artificial şi ludic.

Diamantele îmi fac cu ochiul, smaraldele la fel, rochiile haute couture ale lui Elie Saab şi pălăriile la comandă ale lui Stephen Jones. Încerc să spun că luxul sub forma unor haine sau piese ştie să fie îndeajuns de şarmant cât să-l visez cu ochii deschişi. În schimb, blana unui animal n-a intrat niciodată la categoria exclusivism. Cel mult, extravaganţă. Dar asta poate să includă atât de multe caractere, că nu văd cum ar putea să fie perceput ca un compliment.

„Vogue“ a publicat un material întins pe pagini bune despre cum blana revine în tendinţe, despre cum mult controversatul material pune mâncare pe masa bieţilor fermieri şi crescători de animale şi despre această variantă a luxului, care nu poate fi atinsă altfel. Pentru că s-a vrut să fie un material echilibrat, a inclus şi părerea designerului britanic Stella McCartney, renumită pentru poziţia ei fermă împotriva folosirii blănurilor.

Este de înţeles că revista a ales să publice un asemenea reportaj, face parte dintr-o industrie care trebuie să „supravieţuiască“ pe picior mare. Oricât s-ar dori promovarea pieselor de blană, marele public este departe de a-şi permite un original pe măsură. Asta doar dacă nu se va ajunge la o tendinţă, în adevăratul sens al cuvântului, iar preţurile vor scădea, odată ce va creşte cererea. Mimetismul a funcţionat de minune până acum în industria modei.

Acest material a apărut în „Weekend Adevărul”