Moda sub asediul stilului militar FOTO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTOGRAFII Getty Images
FOTOGRAFII Getty Images

Uniforma militară a fascinat mereu prin simbolistica sa, iar moda a preluat nenumărate elemente din ţinutele specifice acesteia. Simbol al puterii, curajului, masculinităţii, pericolului, acest ansamblu vestimentar a influenţat designeri de pretutindeni. Poate cea mai ingrată legătură dintre fashion şi armată este cea dintre brandul Hugo Boss şi nazişti, pentru care au fost realizate vestitele uniforme negre ale ofiţerilor SS.

Armatele lumii au avut întotdeauna un impact major asupra modei. Şi nu numai în cazul celei masculine, unde influenţele sunt mai mult decât evidente, ci şi în moda feminină, unde s-a mulat perfect pe dorinţa femeilor de a se impune în lumea bărbaţilor.

Una dintre cele mai importante, dar şi mai ruşinoase colaborări dintre industria fashion şi cea militră rămâne, cu siguranţă, cea dintre brandul Hugo Boss şi armata nazistă. Hugo şi-a început cariera ca simplu croitor, dar compania sa a ajuns la un pas de faliment odată cu criza economică din 1931, moment în care a acceptat să facă uniforme pentru partidul nazist. 

În anul 1931, angajaţii Hugo Boss au început să realizeze uniformele militare pentru trupele SS (n.r. - Schutzstaffel, braţul înarmat al Partidului Naţional Socialist), SA (n.r. - Sturmabteilung - organizaţie paramilitară nazistă cu rol esenţial în ridicarea la putere a lui Hitler în anii 1920, cunoscuţi drept „Cămăşile brune“), dar şi pentru Tineretul Hitlerist. Deşi Boss producea şi haine obişnuite, din 1938 producţia companiei s-a axat exclusiv pe realizarea de uniforme militare. Profiturile pentru Hugo Boss au fost imense, el devenind de la un punct încolo şi susţinător financiar al armatei naziste, afiliat fiind Partidului Nazist. 

hugo boss nazisti

Vânzările companiei au crescut de la 38.260 de mărci germane în 1932 la 3,3 milioane de mărci în 1941. Mai mult, o parte din muncitorii care produceau uniformele erau prizonieri francezi şi polonezi. Boss a fost judecat în 1946 pentru legăturile cu naziştii, iar după terminarea celui De-al Doilea Război Mondial, compania a continuat să producă uniforme pentru forţele franceze de ocupaţie şi pentru Crucea Roşie.

Din anii ’50, compania a început să producă şi costume pentru bărbaţi, pentru ca între 1960 şi 1970, nepoţii lui Hugo Boss să transforme imaginea brandului într-una potrivită bărbatului sigur pe el, puternic, cu atitudine superioară, de om de afaceri dur, cumva încă amintind de inflexibilitatea temuţilor ofiţeri SS.

tendinte foto guliver/getty images


Vorbind despre stilul uniformelor militare de pretutindeni se poate spune că acestea au doi poli de influenţă: pe de-o parte elemente ale portului tradiţional specific fiecărei ţări, pe de altă parte uniformele militare ale marilor puteri armate, cea mai reprezentativă fiind armata britanică, urmare şi a nenumăratelor colonii împrăştiate în lumea largă, dar şi aramata americană. Inclusiv noile uniforme ale armatei române urmează modelul american, urmare a aderării la NATO.

De la „culoarea pământului“ la arta camuflajului

Vorbind despre detaliile preluate de creatorii de modă din zona uniformelor militare, probabil că printre cele mai semnificative sunt imprimeul camuflaj şi nuanţa kaki. Celebra culoare asociată cu stilul militar s-a născut în 1840, când ofiţerul britanic Harry Lumsden, comandant al cavaleriei în Bengal, a ajuns la concluzia că uniforma mult prea scorţioasă şi destul de viu colorată nu era practică pentru condiţiile grele de război şi pentru căldura insuportabilă din câmpiile Punjabului. Lumsden a decis ca soldaţii să primească un fel de combinezoane din bumbac şi turbane vopsite cu mazari, o plantă locală din care rezultă o nuanţă cenuşiu-maronie. 

tendinte foto guliver/getty images

Piesele vestimentare din piele au fost vopsite cu suc de dude, care oferea o nuanţă gălbuie, ambele ajungând în timp să fie cunoscute datorită termenului kaki, provenit din cuvântul de origine persană „khak“, care înseamnă pământ, praf sau cenuşă, conform publicaţiei „The New York Times“.

tendinte foto guliver/getty images

Pe de altă parte, cuvântul camuflaj vine din verbul francez „camoufler“ (nr. - a (se) deghiza), apărut odată cu iniţiativa armatei franceze de a se folosi de pictori pentru a le vopsi piesele de artilerie şi posturile de observaţie cu acest model aparte ce avea darul de a le face mai dificil de reperat, în timpul Primului Război Mondial.  

American army style: ochelari aviator şi bomber jacket

Alături de aramata britanică, probabil că cea americană a oferit modei de pretutindeni cele mai cool piese vestimentare şi accesorii. Este cazul jachetei bomber, reinterpretare a celor purtate de aviaţia americană în timpul Primului Război Mondial. Dacă primele modele de bomber jacket erau croite din piele foarte groasă, astfel încât piloţii să reziste frigului din cockpiturile neacoperite ale aparatelor de zbor, din 1930, înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, au fost introduse noile modele de A2 Bomber Jacket, realizate din piele de focă şi căptuşite cu bumbac.

tendinte foto guliver/getty images

Modelul de ochelari de soare Ray-Ban Aviators au apărut tot ca o necesitatea a piloţilor americani, care acuzau dureri de cap şi stări de rău din cauza soarelui orbitor, ori de câte ori zburau. Armata a comandat în anii ’30 un nou tip de ochelari firmei Bausch & Lomb, model care a început să se vândă şi marelui public, din 1937. Aveau rame din plastic şi forma clasică pe care o ştim şi astăzi, pentru a ajuta la reducerea intensităţii luminii soarelui pe faţa piloţilor. În 1938, acest model a fost refăcut sub denumirea Ray-Ban Aviators, dar cu rame din metal, devenind nu numai un accesoriu practic, ci şi foarte la modă. Până şi tricoul alb, simplu, a devenit în 1913 parte a uniformei americane navale (U.S. Naval), ca element menit să absoarbă transpiraţia, inevitabilă în zone tropicale sau în interiorul submarinelor, dar şi pentru că soldaţii rămâneau în aceste piese de corp ca să nu-şi murdărească uniformele când aveau de realizat anumite lucrări. 

Ghete de luptă intrate în moda străzii

Ghetele Wellington au devenit indispensabile în timpul Primului Război Mondial ca soluţie de criză la traşeele inundate de apă din Europa. Au fost realizate pe baza unei tehnologii inventate de celebrul Charles Goodyear, care a gândit procesul de vulcanizare a cauciucului natural. Astfel, picioarele soldaţilor rămâneau uscate, iar comenzile uriaşe, respectiv 1.185.036 de perechi livrate armatei britanice, punctează succesul modelului adaptat zilelor noastre, regăsit în special în moda străzii. 


La fel de cunoscute sunt şi ghetele de deşert de la Clarks, realizate de Nathan Clark în 1949 şi lansate la Târgul de Încălţăminte de la Chicago un an mai târziu. Ideea acestui model de gheată i-a venit lui Nathan în timpul stagiului militar făcut în Burma, în 1941, ca ofiţer al Royal Army Service Corps, unde a observat încălţările pe care ofiţerii englezi le preferau în timpul liber, croite dintr-un tip de piele întoarsă aspră cumpărată din Vechiul Bazar din Cairo, perfecte pentru climatul arid al zonei. 

tendinte foto guliver/getty images

Un alt tip de încălţăminte reprezentativă pentru armată sunt bocancii Dr. Martens, realizaţi de medicul german Klaus Martens, în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial, după ce a fost nevoit să se retragă din serviciul militar din cauza unei accidentări la gleznă. Şi-a dat seama că are nevoie de ghete făcute dintr-o piele mai moale şi mai felxibilă decât cea rigidă din care erau realizate ghetele militare, dar şi de o talpă căptuşită pentru a atenua presiunea asupra piciorului. 

Pantalonii cargo şi parka, piese practice şi moderne

Adevărate vedete street-style, pantalonii cargo ar fi fost purtaţi pentru prima data în 1938 de personalul militar britanic, ca parte a uniformei de luptă. La origine, acest tip de pantalon avea un buzunar aplicat pe coapsă, pe laterală, şi unul pe zona şoldului, frontal. Cargo pants au fost adoptaţi şi de militari americani în anul 1940, iniţial fiind purtaţi doar de trupele paramilitare, care aveau nevoie de acces rapid la muniţie şi telecomunicaţii.

Nu în ultimul rând, trenciurile, paltoanele şi jacketele de tip parka sunt puternic influenţate de uniformele militare. De exemplu, haina model parka este şi anul acesta în tendinţe, la începuturi fiind gândită pentru a oferi protecţie împotriva frigului extrem şi un grad ridicat de impermeabilitate, datorită sistemului insulated.

tendinte foto guliver/getty images

Acest tip de haină a fost folosit de trupele americane în timpul Războiului din Coreea. Numită M51 după anul în care a intrat în producţia de masă, parka a fost rezultatul încercărilor anterioare ale armatei de a crea haina perfectă pentru soldaţi, în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial, cum au fost prototipurile OD-7 şi M-4.

Trench-ul şi haina de tip tunică au fost influenţate în special de stilul uniformei militare britanice. Deşi trench-ul a devenit în timp sinonim cu brandul Burbbery, rădăcinile modelului duce către un alt brand, mai exact Aquascutum. În 1853, compania amintită producea haine practice pentru ofiţerii care luptau în Războiul Crimeii, folosind un tip de lână care avea la bază un sistem impermeabil. Mai apoi, în 1901, Thomas Burberry propunea Biroului de Război un model de haină de ploaie pentru ofiţerii britanici, croită dintr-un bumbac special, cu revere late, guler modificabil şi epoleţi.


 

Magazin



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite