Marc Jacobs, moştenirea unui modernist
0
Plecarea designerului de la celebra casă de modă Louis Vuitton încheie o eră greu de imitat în ceea ce priveşte recordurile şi ascensiunea unui brand devenit etalon al luxului, de la statutul de producător de valize.
Ultimul show al lui Marc Jacobs,la Săptămâna Modei de la Paris, a început în bătăile ceasului. Sunetul timpului care trece ireversibil şi care anunţă vremea unei noi schimbări. Acum 16 ani,
Jacobs intra timid pe scena modei cu o colecţie care urma să atragă toate privirile asupra lui. „All black“ (Numai negru – n.r.) a ales atunci, la fel şi acum.
Doar că, de această dată, pe podium şi-a făcut apariţia cel mai sigur şi puternic designer la ora actuală. Extravaganţa, unul dintre cuvintele lui preferate, a fost modul său indulgent de a-şi lua rămas bun de la casa de modă care a redefinit sensul bunurilor de lux în secolul al XXI-lea.
„Cântec de lebădă?“, s-a întrebat publicul la început. În niciun caz. Decizia i-a aparţinut în totalitate şi, spre deosebire de alte plecări celebre, Jacobs a avut parte mereu de ceea ce şi-a dorit şi nu s-a luptat cu constrângerile şi compromisurile. După ce a demonstrat ce poate, a avut mână liberă la conducerea creativă a casei de modă.
Geniul său şi modul vizionar nu pot fi atribuite niciunei echipe din umbră. Ceea ce a ridicat la Louis Vuitton a reuşit, în acelaşi timp, să construiască la propria casă de modă, care îi poartă astăzi numele şi care, în mai puţin de 10 ani, a reuşit să devină un inamic al brandurilor celebre de sute de ani. Pentru Marc Jacobs, moda contemporană este sinonimă cu arta contemporană.
Ultima colecţie realizată de Jacobs pentru Vuitton, Paris Fashion Week, 2 octombrie 2013
Creaţiile sale au exprimat frumuseţea directă, evidentă, fără cusur. La fel ca designerul Marco Zanini, care tocmai şi-a prezentat ultima colecţie pentru casa de modă Rochas, iar acum va conduce brandul Schiaparelli. Este şi cazul fostului director de creaţie Balenciaga, Nicolas Ghesquière, cel despre care se spune că va veni în locul lui Marc Jacobs.
New York Fashion Week, 14 februarie 2013
Plecarea lui Ghesquière de la Balenciaga a fost urmare a unei frustrări acumulate de acesta. Direcţia casei de modă nu era totuna cu viziunea sa. Astăzi, Balenciaga îl are în frunte pe tânărul Alexander Wang (29 de ani), un mic geniu al modei urbane. Stilurile celor doi sunt incomparabile, ceea ce a făcut ca şi publicul casei de modă să se schimbe. Când un designer consacrat pleacă din locul care l-a făcut cunoscut, sau invers, nu pleacă singur, ci cu o armată de admiratori. Pentru împătimiţii modei de lux, nu brandul este important, ci creatorul de modă. Singurele cazuri constante din lumea modei, din ultimii 30 de ani, sunt cele ale caselor de modă Chanel şi Vivienne Westwood. Case care rămân în topul preferinţelor, cu aceiaşi designeri în frunte.
Paris Fashion Week, 3 octombrie 2012
Demiterea furtunoasă a creatorului de modă John Galliano de la Dior a lăsat casa de modă pe linia de plutire. Raf Simons, mâna dreaptă a designerului acuzat de antisemitism, a preluat conducerea creativă, dar i-au trebuit două sezoane, în ciuda geniului său, ca să câştige încrederea publicului. La fel s-a întâmplat şi în cazul designerului Sarah Burton, urmaşa lui Alexander McQueen, după moartea acestuia, în 2010. A fost nevoie să confirme, în primele sezoane, că merită să stea pe locul unuia dintre cei mai nonconformişti şi romantici designeri din lume.
Succesul vine cu o colecţie
Brandurile nu-şi mai permit astăzi luxul de a lăsa istoria să le ateste importanţa, iar evoluţia firească nu mai are nevoie de decenii, ci de ani. Tom Ford, Marchesa, Isabel Marant şi multe alte case de modă, fondate la începutul anilor ’90, chiar 2000, au ajuns astăzi liderii industriei, concurând de la egal la egal cu brandurile existente de secole. Marc Jacobs este una dintre poveştile de succes ale noului val al modei, cu un parcurs atipic şi o viaţă trăită asemenea.
Marc Jacobs s-a născut la New York, în 1963. Tatăl său a murit când Marc avea 7 ani, iar de mama sa nu a fost niciodată apropiat. A plecat de acasă când era adolescent pentru a locui cu bunica sa, într-un apartament stil art deco, lângă celebrul Central Park. A absolvit High School of Art and Design, timp în care a devenit un client fidel al clubului Studio 54, dar şi consumator de heroină, adicţie cu care s-a luptat ani întregi.New York Fashion Week, 13 februarie 2012
A continuat să studieze designul la Parsons, remarcându-se drept un student eminent. A fost numit „Cel mai bun student la Design“, în 1984, acelaşi an care i-a adus şi colaborarea vieţii sale. Antreprenorul Robert Duffy, aflat în căutarea unui designer tânăr, a participat la show-ul de absolvire al lui Jacobs. De atunci, cei doi lucrează împreună, zi de zi. Duffy are chiar „1984“ tatuat pe mâna dreapta. Prima colecţie semnată de Marc Jacobs nu s-a lăsat mult timp aşteptată şi a fost lansată doi ani mai târziu, în 1986. A primit aprobarea industriei, care i-a acordat premiul Perry Ellis Gold Thimble din partea Consiliului Designerilor de Modă din America, în 1987.
„Era un moment când oamenii chestionau frumuseţea, încercau să-şi dea seama ce înseamnă şi cum arată. Găsesc mereu frumuseţea în lucrurile ciudate sau imperfecte, sunt mult mai interesante“, spunea recent Marc Jacobs despre acea perioadă. Într-un fel, lumea modei a avut nevoie de ceva timp să poată ţine pasul cu designerul. „Este mult mai multă libertate acum în ideea de glamour, de frumuseţe şi de ceea ce este bine sau rău. S-a schimbat totul. Este o lume diferită – toate clişeele vechi, definiţiile expirate s-au metamorfozat în ceva mai puţin uşor de definit“, este părerea lui Marc Jacobs.
Profilul unui designer comercial
Când Jacobs a sosit la Vuitton, în 1997, nu exista nimic tipic brandului: nici geanta, nici pantofii, nici graffiti-urile lui Stephen Sprouse, practic, un stil care să aparţină casei de modă.
„Când domnul Arnault (Bernard, directorul LVMH – n.r.) ne-a invitat la o discuţie, pe mine şi pe Robert,
i-am arătat o prezentare a felului în care voiam să devină Vuitton. Ca un newyorkez adevărat, eram foarte impacientat şi credeam că toate lucrurile acelea trebuiau să se întâmple foarte repede. 15 ani înseamnă foarte mult timp şi tot n-am reuşit să facem tot ce ne-am propus, dar este cu adevărat remarcabil să vezi cum liniile prêt-à-porter au crescut de la un magazin la cinci, şapte, treizeci...“, povestea Marc Jacobs.
Louis Vuitton are astăzi aproape 500 de magazine în 64 de ţări. Asta în măsura în care compania Marc Jacobs, înfiinţată împreună cu Duffy în 1993, a crescut cât alte zece la un loc. De la prima colecţie bărbătească, cei doi parteneri de afaceri au reuşit să facă numele lui Jacobs cunoscut în toată lumea, cu ajutorul hainelor, al parfumurilor lansate în 2006 şi al oricărei piese care poartă semnătura radicalului american.
În vara lui 2011, existau 239 de magazine Marc Jacobs în 60 de ţări, care comercializează toate liniile vestimentare (The Marc Jacobs Collection, Marc by Marc Jacobs şi Little Marc). Pe lângă acestea, există liniile de accesorii, dar şi gama de parfumuri cu un succes nebun în toată lumea: „Daisy“,
„Lola“, „Oh, Lola“ şi „Dot“.
„Şi acum apreciez numai individualitatea. Stilul este mult mai interesant decât moda“, a spus cel care a fost văzut mereu drept un designer al tendinţelor. „Cu siguranţă, Jacobs este un designer comercial. Are abilitatea rară de a mulţumi atât presa, cât şi clienţii“, scria „The Guardian“. Sub conducerea sa, atât Louis Vuitton, cât şi brandul personal nu au fost afectate de criză. „Au fost nişte ani grozavi, aşa că să batem în lemn. Cred că este ceva cu luxul – nu este o nevoie a oamenilor, dar este ceea ce-şi doresc. Nu avem nevoie de modă ca să supravieţuim, doar că ne-o dorim foarte mult“, a spus Marc
Jacobs.
Ce se întâmplă când pleacă geniile?
Cu toate că neaşteptată, plecarea lui Marc Jacobs de la Louis Vuitton nu a stârnit atât de multe reacţii ca în alte cazuri celebre. Şi asta pentru că industria modei şi-a format un ciclu care vine natural acum, chiar şi în conştiinţa publicului avid. Există aşteptări enorme acum. De la Marc Jacobs şi propria casă de modă, dar şi de la cel care îi va lua locul, Nicolas Ghesquiere. Va putea Jacobs să repete şirul de reuşite în cadrul companiei sale? Va putea Ghesquiere să creeze următoarele piese-etalon ale industriei şi să ridice mai departe, nu doar să menţină, nivelul impus de Jacobs?
Casele de modă sunt ca nişte organisme vii, care învaţă să se muleze timpurilor şi condiţiilor, dacă ne luăm după ce ne arată istoria recentă. Îşi asumă, treptat, poziţii noi de pe care, ulterior, încearcă să se ridice. Cazul casei Dior care, prin viziunea lui Raf Simons, a devenit purtătoarea de cuvânt a romantismului modern. Înainte de Simons, Galliano transformase Dior în propriul teren de joacă, minunat, ce-i drept. Nimeni nu a avut de suferit în urma tranziţiei.
Cred că Marc Jacobs a stat cât trebuia la cârma Louis Vuitton. De aici încolo, lucrurile ar fi devenit repetitive şi previzibile. Tocmai spontaneitatea atitudinii este farmecul său. Iar de talentul lui Ghesquiere nu se pot îndoi prea mulţi, cu argumente. Plecări şi mutări celebre vor fi în fiecare an în modă, pentru că este o industrie care trăieşte de pe urma transferurilor de talente. Iar asta face parte din ciclul firesc, care a oferit lumii unii dintre cei mai mari creatori de modă.
Se încarcă comentariile...
