Adio, îngeraşi! Hipersexualizarea femeii, apusul unei ere în modă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Decenii la rând industria modei a mizat pe o imagine a perfecţiunii fizice vândută femeilor din întreaga lume. Cu paşi mici, dar tot mai îndrăzneţi, în secolul al XXI-lea această sexualizare excesivă care a dominat domeniul fashion devine tot mai indezirabilă şi periodic apar semnale clare în acest sens.

Unul dintre ele este anularea celebrului show Victoria’s Secret de anul acesta, după zeci de critici legate de modelul nociv transmis de spectacol, care a promovat începând cu anul 1995 ideea unei fantezii sexuale destinate bărbaţilor, dar şi angajarea primului model transsexual de către brandul american de lenjerie

Industria modei s-a transformat enorm în ultimii ani pentru a ţine pasul cu schimbările din societate, iar principala direcţie în care se văd rezultatele se referă la extinderea conceptului de frumuseţe, care a rămas prea mult timp blocat în măsurile ideale 90-60-90. Industria fashion începe tot mai mult să însemne astăzi nu numai acceptarea diversităţii fizice, ceea ce înseamnă că tot mai multe branduri au început să includă în prezentări modele care să se apropie din punct de vedere fizic de felul în care arată femeia obişnuită, ci şi diversitate legată de vârstă, rasă şi identitate sexuală.

Femeile care schimbă faţa modei

La acestă revoluţie în fashion au contribuit decisiv şi o serie de creatoare de modă care şi-au făcut un scop din a milita pentru teme importate, promovând o femeie frumoasă, puternică şi independentă, tot mai departe de imaginea clasică a femeii văzute ca reprezentantă a sexului slab şi drăguţ. Printre acestea se numără Maria Grazia Chiuri, care şi-a transformat prezentările pentru Dior în adevărate manifeste feministe, dar şi Stella McCartney, Miuccia Prada şi Sarah Burton etc.

Editorul „Vogue“ Sarah Mower scrie în ediţia de august a revistei despre cum aceste femei puternice din modă lucrează pentru a remodela industria fashion. „Prin munca lor încearcă să iasă din şabloanele impuse de regulile corporaţiilor conduse de bărbaţi, ignorându-le cu încăpăţânare, fiind încrezătoare în propriile instincte, trăind aşa cum îşi doresc şi pregătind un spaţiu creativ pentru o nouă generaţie gata să se dezvolte“, conchide Mower.

O „fantezie“ care pierde audienţă

Schimbările se întâmplă, iar „dinozaurii“ din industrie se retrag unul câte unul. Ed Rayek (foto dreapta), directorul de marketing de la Victoria’s Secret, în vârstă de 71 de ani, şi-a anunţat pensionarea la scurt timp după ce conducerea brandului american a decis să angajeze primul model transsexual, pe frumoasa braziliană Valentina Sampaio, pentru linia de lenjerie VS Pink, dedicată segmentului tânăr de cliente. Anunţul angajării lui Sampaio şi plecarea lui Razek nu sunt nu o pură coincidenţă, ţinând cont de faptul că anul trecut managerul declara într-un amplu interviu pentru „Vogue“ că transexualii şi fetele plinuţe nu au ce căuta în show-ul îngerilor Victoria’s Secret din moment ce audienţa nu este interesată să le vadă. Razek considera că show-ul este „o fantezie“ dedicată celor care îşi doresc să vadă femei slabe, cu trupuri lucrate la sala de fitness, cu sâni puşi în valoare de sutienele companiei, defilând pe catwalk în bikini şi cu tocuri cui, un fel de armată de păpuşi sexuale vii. Deşi Razek a fost nevoit să-şi ceară scuze după declaraţiile făcute şi a fost criticat pentru viziunea limitată şi învechită de care a dat dovadă, conducerea companiei a primit un semnal mult mai clar că trebuie să schimbe ceva.

Imagine indisponibilă

Audienţa show-ului televizat Victoria’s Secret de anul trecut a înregistrat cele mai slabe cifre din istoria de 24 de ani a prezentării. Numai 3,3 milioane de telespectatori americani au vizionat spectacolul difuzat de postul ABC, faţă de 4,98 de milioane în 2017. De asemenea, unul dintre modelele vedetă ale show-ului, Karlie Kloss, a anunţat anul trecut că se retrage din echipa „îngerilor“ VS pentru că valorile brandului nu coincid cu ale sale.

Imagine indisponibilă

„Am simţit că imaginea promovată de show nu este una care să mă reprezinte şi că nu acesta este mesajul pe care doresc să-l transmit femeilor din întreaga lume despre ce înseamnă să fii frumoasă“, îşi motiva Kloss plecarea la acel moment.  O regândire a strategiei este necesară, iar acest proces se pare că ar sta la baza anulării show-ului de anul acesta, decizie care încă nu a fost confirmată oficial de reprezentanţii brandului american de lenjerie.

Paradoxul fashion şi estetica urâtului

În orice caz, este interesant să fii spectatorul înfruntării dintre două idei atât de diferite care coexistă încă în nucleul industriei de modă: hipersexualizarea şi feminismul.

Imagine indisponibilă

Maria Grazia Chiuri şi-a făcut un obicei din a transmite mesaje feministe în aproape fiecare colecţie realizată pentru Dior, printre acestea numărându-se piesele vestimentare inscripţionate cu „We should all be feminist“ (Ar trebui să fim cu toţii feminişti), „Sisterhood global“ (Frăţia fetelor, globală) şi „Sisterhood is powerful“ (Frăţia fetelor este puternică).

Însă dincolo de aceste mesaje directe, femeile din modă apelează şi la trimiteri subtile, printre care colecţii inspirate de scriitoare şi artiste recunoscute ca feministe, piese muzicale alese pentru a vorbi despre emanciparea şi independenţa femeilor, includerea modelelor plus size sau a celor cu vârste de 45, 60 sau 70 de ani, dar şi prin creşterea numărului de modele de culoare sau de diverse identităţi sexuale în prezentările de modă.

Imagine indisponibilă

Miuccia Prada, unul dintre cei mai respectaţi designeri din branşă, este şi una dintre cele mai neobosite feministe. Aceasta a vorbit de nenumărate ori despre cât de dificil este să ai astfel de idei şi să vrei să le impui într-o industrie care este acuzată dintotdeauna de faptul că promovează o imagine nerealistă, toxică, a felului în care ar trebui să arate o femeie.

„Industria modei era cel mai rău loc în care puteai să fii feministă de stânga în anii ´70. Era oribil“, după cum a declarat aceasta pentru revista „Vogue“. Simţea că este superficial faptul că este pasionată de modă. Dar a reuşit să combine cele două idei prin creaţiile sale avangardiste, rupte de imaginea lady-like pe care moda de lux trebuia să o promoveze, încercând constant să arate că imperfecţiunea este cea care oferă mereu originalitate.

Miuccia este, de altfel, fascinată de estetica urâtului, convinsă fiind că „urâţenia este fascinantă, este atrăgătoare, probabil pentru că este mereu nouă“. De aici, au rezultat şi abordările sale vestiementare grunge, croielile atipice, imprimeurile surprinzătoare, uneori de-a dreptul nebuneşti regăsite atât în colecţiile sale pentru Prada, cât şi pentru Miu Miu. Eforturi similare au venit constant şi din partea altor femei designer ca Stella McCartney ori Sarah Burton pentru Alexander McQueen.

Rămâne de urmărit care va fi rezultatul acestor schimbări majore din industria modei, fireşti în contextul social şi cultural al momentului.  

Magazin



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite