Ca orice om care consideră suprapopularea, încălzirea globală, lipsa
accesului la educaţie ori distribuirea inechitabilă a veniturilor, cele
mai importante şi mereu actuale teme de acţiune şi discuţie, m-am
bucurat să aud seara trecută, discursul celui mai recent câştigător al
unui premiu Oscar, Leonardo di Caprio. El a vorbit despre urgenţa pe
care o reprezintă schimbările climatice şi despre necesitatea acţiunilor
colective de a le stopa.
Azi mi-a povestit cineva că a avut candidaţi la interviu, pentru nu ştiu
ce post. Aştepta, în mod special, o candidată cu un CV trăsnet, care se
potrivea perfect cu jobul lui. Din biroul în care era, cu o uşă de
sticlă, se vedeau şi holul şi scara, până aproape de jumătatea etajului.
Îmi caut vocea şi o întreb: „Ai luat totul?“. Ea îmi
răspunde: „Da!“. „Capul ţi l-ai luat?” Şi ea oftează la gluma mea răsuflată. Eu
cred în continuare că gluma mea e bună, trebuie să ai mintea mereu la tine! Mai
ales acum.
Purtăm bretele, evident, fiindcă au fost inventate. Dar ştiţi unde şi când, fără să intraţi pe Wikipedia? În 1820, la Londra, apar nişte accesorii care vor schimba modul în care se îmbracă bărbaţii: bretelele sunt produse şi comercializate pentru prima oară de Albert Thurston.
Desemnată, în 2015, „Designerul anului” în Marea Britanie, creatoarea de bijuterii Babette Wasserman se află în acest zile la Bucureşti, pentru a participa la o serie de evenimente de afaceri.
Francezul Yoahm Baroukh, designer şi proprietar al extravagantului brand de modă masculină Lords&Fools, se va afla azi la Bucureşti, pentru a participa la evenimentul „Trends&Friends meet Lords&Fools”, o întâlnire a oamenilor interesaţi de stil, celebrităţi sau reprezentanţi mass-media.
M-am
bucurat când am văzut această
imagine publicată pe profilul online al preşedintelui Iohannis. Mă bucură că
două dintre instituţiile spre care mulţi români se uită cu admiraţie şi
speranţă au valori comune, cred, promovează discreţia şi bunacuviinţă şi, în
general, transmit împreună un mesaj unitar şi consistent. Mai puţin în privinţa
imaginii personale, fapt care m-a dezamăgit mai mult decât m-a bucurat iniţial.
A 87-a ediţie a premiilor Academiei americane de Film, care a avut loc seara
trecută în Los Angeles, a fost pe lângă cel mai aşteptat eveniment al
industriei cinematografice şi cel mai
aşteptat show de modă al anului.
De-a lungul timpului s-au creat numeroase mituri legate de îmbrăcăminte ca: negrul subţiază ori sandalele decupate nu se poartă cu ciorapi. Acestea sunt demontate de specialişti.
Avem un stil propriu în tot ceea ce facem şi în felul în care arătăm. Uneori, acest stil poate fi comun multor altor persoane, iar alteori poate fi aproape unic, şi atunci spunem că este vorba despre rafinament sau distincţie.
Vestimentaţia este pe de o
parte funcţionalitate, pe de alta, estetică, în ultimul secol frumuseţea
devenind un criteriu mai important în alegerea hainelor care ne susţin vizual.
Cât din frumuseţe este subiectivitate şi cât obiectivitate rămâne o temă complexă
pe care urmează să o abordez într-unul dintre articolele viitoare.
„CC” este astăzi o monogramă celebră. Prima care a folosit-o a fost Regina Franţei Caterina de Medici. A mai utilizat-o şi Regele Carol II al României, dar pentru majoritatea oamenilor, ea reprezintă un nume celebru al Europei secolului XX, Coco Chanel.
După un sezon întreg de
petreceri, întâlniri profesionale sau personale în timpul cărora, oricare ar fi
motivul pentru care mă aflu acolo, observ şi aspectul oamenilor din jur, mi s-a
consolidat o convingere pe care o aveam, de altfel, de mai multă vreme.
Viaţa persoanelor publice, a preşedinţilor în
mod special, nu este un şir nesfârşit de privilegii, capacitatea îndeplinirii
responsabilităţilor fiind, în acest caz, motivul pentru care au ajuns în
această funcţie.
Zilele trecute am citit
în presa online numeroase comentarii la adresa unui sportiv român, cauzate de
alegerea vestimentară pentru o recepţie la care participase. În mod obiectiv,
ţinuta era într-adevăr neadecvată contextului şi aici aş fi pus punct analizei.
Gulerul mandarin, dungile bretone, pantalonii
harem sau franjurii amerindieni nu sunt singurele influenţe locale vizibile
în moda internaţională.
Am alcătuit, săptămâna aceasta, trei liste de piese
esenţiale în acest sezon, pentru trei dintre clientele mele. Deşi sunt persoane
complete diferite, cu stiluri care nu au nimic în comun, primul articol pe care
l-am trecut pe lista fiecăreia a fost haina de exterior.
Odată
cu rezultatele alegerilor de duminică, toate privirile s-au îndreptat către
viitorul preşedinte. Cum nu a fost încă învestit în funcţie, deciziile şi
acţiunile sale politice nu reprezintă subiect de analiză şi comentarii, prin urmare viaţa privată a domnului Klaus
Iohannis este cea aflată, zilele acestea, sub lupa publică, iar după cum a
declarat şi domnia sa, soţia, Carmen Iohannis, ocupă cel mai important loc în
viaţa sa privată.
Ca multe alte expresii: „haine potrivite situaţiei”, „potrivite siluetei”, „culori
care se potrivesc”, „accesoriile
potrivite”, şi formularea „vestimentaţie potrivită vârstei” este des utilizată,
interpretată subiectiv şi lipsită de un reper concret.
Fiecare are o poveste legată de prima sa pereche de blugi. (S-a făcut şi o carte cu acest subiect.) Dovadă sînt chiar colaboratorii acestui dosar, care n-au rezistat tentaţiei de a spune, dincolo de alte lucruri, (şi) povestea personală a acestor pantaloni.
Joi, 2 octombrie 2014, ora 19, la Malibu Club din Calea Victoriei nr. 26 (Bucureşti) urmează a fi lansată în premieră colecţia de haine “Confessions of a Baobab” by Rusanda.
Confortul psihologic al unei femei este legat esenţial de felul în care
arată. Presiunea socială enormă la care suntem supuse ne lasă foarte
puţin timp pentru noi însene.
Nimeni nu poate contesta că vestimentaţia, dar mai ales felul în care este purtată, transmite semnale importante.