Relaţiile poliamoroase: cum ne dăm seama dacă ni se potrivesc

Relaţiile poliamoroase: cum ne dăm seama dacă ni se potrivesc

Prima dată când am auzit de termenul de „relaţie poliamoroasă” a fost în Berlin, în 2016, de la o tânără dintr-o astfel de comunitate. După o oră de discuţii şi multe întrebări, am intrat într-o şi mai mare ceaţă despre ce presupune o relaţie de acest tip. Practicasem deja non-monogamia şi devenisem curioasă, aşa că am vrut să ştiu cât mai multe despre relaţiile poliamoroase.

Ceva timp după acel moment, nedumerirea mi-a fost domolită în Portugalia, unde am început să merg la întâlniri săptămânale numite „Amores dissidentes” organizate de o comunitate feministă. La momentul acela participam la o rezidenţă artistică în Porto şi am avut norocul de a fi ghidată spre această comunitate.

În cadrul acestor întâlniri erau dezbătute diverse aspecte ale iubirii în societatea contemporană, printre care şi relaţiile poliamoroase şi comunicarea în cadrul lor.

Mai târziu, aveam să aflu că acest tip de întâlniri există şi în Bucureşti, unde dialogul este iniţiat de Kitty (foto) şi George, atât în spaţiul virtual, cât şi în diverse locuri din România şi au ca scop crearea unui grup de suport pentru persoane care se afla în relaţii non-monogame sau îşi doresc acest lucru.

Kitty e una dintre persoanele care îşi explorează propria sexualitate şi îi ajută şi pe alţii să o facă.

În plus, la Centrul Naţional al Dansului se organizează recurent sesiuni de discuţii, numite Întâlniri indisciplinate - Descentrat, ajunse la ediţia a IX-a.

Premisa de la care se pleacă este că experienţele offline, întâlnirile fizice şi contactul direct sunt din ce în ce mai necesare pentru igiena noastră emoţională.

Relaţiile poliamoroase. Ce înseamnă

Pe măsură ce am participat la întâlniri şi în Bucureşti, şi în afara lui, lucrurile au devenit tot mai clare şi mai interesante. Am înţeles ce presupune să ai o relaţie poliamoroasă: o relaţie în care partenerii îşi iau un angajament şi sunt ataşaţi sexual şi emoţional de mai multe persoane.

Poliamorul înseamnă să ai mai multe relaţii intime, consensuale, cu mai mult de un partener şi este o formă de non-monogamie etică. Cuvântul „poli” vine din greacă şi înseamnă „mai multe” şi cuvântul „amor” vine din latină şi înseamnă „iubire”.

În cadrul acestei forme de non-monogamie, femeile şi/sau bărbaţii stabilesc relaţii sexuale şi/sau emoţionale cu mai mulţi parteneri, în acelaşi timp. O relaţie poliamoroasă poate fi formată din trei, patru sau chiar mai mulţi parteneri, care ştiu toţi unii de ceilalţi. Felul în care oamenii care sunt într-o relaţie poliamoroasă interacţionează sexual este foarte diferit de la relaţie la relaţie, în funcţie de consensul stabilit de grupul respectiv.

Spre exemplu, un membru al grupului poate întreţine relaţii sexuale cu doi parteneri din cadrul grupului, împreună sau separat, sau poate avea o relaţie sexuală doar cu unul dintre ei şi o relaţie platonică/emoţională cu celălalt. Accentul nu este pus doar pe sex, ci pe satisfacerea nevoii de interacţiune socială şi pe intimitate.

Alteori, o persoană poate fi poli-anarhistă, asta însemnând că îşi doreşte şi caută relaţii poliamoroase chiar dacă are o relaţie sau nu cu cineva.

Prin natura lor, relaţiile poliamoroase sunt relaţii deschise fiindcă implică mai mult de două persoane. Dar nu toate comunităţile poli sunt interesate să aducă unul sau mai mulţi parteneri în grup şi, astfel, să se extindă. Acest tip de relaţie se numeşte relaţie poliamoroasă închisă, iar asta înseamnă că grupul include multiple relaţii, dar nimeni din grup să nu încerce extinderea lui.

Relaţiile poliamoroase. Cum am ajuns aici?

Experienţele directe şi cele secundare, din cărţi, filme, poveşti şi muzică, ne-au insuflat ideea că a fi într-o relaţie de cuplu presupune monogamie. Însă felul în care percepem monogamia s-a schimbat foarte mult de-a lungul timpului. „Înainte, monogamia însemna să fii cu o persoană toată viaţa, acum înseamnă să fii cu câte o persoană pe rând”, explică Esther Perel, psihoterapeută şi autoare de succes, într-o discuţie TED din 2015. Acum trăim momentul unei anarhii a relaţiei.

Conform unui studiu publicat în „Journal of Sex and Marital Therapy” în 2016, în Statele Unite, 21% din persoanele participante la studiu (aproximativ 4.200) au avut o relaţie non-mongamă, în care toţi partenerii au fost de acord să întreţină relaţii intime cu alte persoane.

„Evoluţia relaţiilor de la un parteneriat din considerente economice la unul romantic a schimbat radical interacţiunea în cuplu şi aşteptările partenerilor unul faţă de celălalt. Astăzi, ne orientăm către o persoană pentru a-i asigura ceea ce altădată un întreg sat îi putea oferi: un sentiment al stabilităţii, al importanţei şi al continuităţii”, explică Esther Perel în cartea „Inteligenţa erotică”, publicată la editura HarperCollins în anul 2007. „În acelaşi timp, ne aşteptăm ca relaţiile noastre conjugale să fie romantice şi să ne asigure satisfacţie din punct de vedere emoţional şi sexual. E de mirare faptul că atât de multe relaţii sunt zdrobite de povara acestor pretenţii?”, se întreabă aceeaşi autoare.

Pentru un număr din ce în ce mai mare de persoane, răspunsul la această întrebare este relaţia poliamoroasă, dar ce presupune ea, de fapt, şi cum putem face să ne dăm seama dacă este ceva ce ar funcţiona pentru noi?

Pentru a răspunde la o parte din aceste întrebări, am stat de vorbă cu Kitty, George şi Oana Maria.

Continuarea articolului, aici

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările