„Ideea că un singur om îţi poate satisface toate nevoile va expira în curând. Monogamia trebuie regândită”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Astăzi, numai în Marea Britanie, peste 3.5 milioane de oameni cu vârste de peste 45 de ani trăiesc singuri
Astăzi, numai în Marea Britanie, peste 3.5 milioane de oameni cu vârste de peste 45 de ani trăiesc singuri

Viitorul nu foarte îndepărtat aparţine unei monogamii de scurtă durată, pentru că instituţia căsniciei, aşa cum o ştim, ghidată de motto-ul „o dată pentru totdeauna”, va deveni doar o idee expirată, de nepracticat. Cel puţin, aşa susţine o scriitoare britanică, „înarmată” cu argumentele necesare.

Într-un material publicat pe newstatesman.com, jurnalista Helen Croydon vorbeşte despre cum realitatea relaţiilor amoroase se schimbă odată cu noi. 

Pornind de la vorbele „profetice” ale actriţei Cameron Diaz, care a spus recent că „este mai bine să ai mai mulţi parteneri de-a lungul vieţii, decât să te rezumi la unul singur”, Croydon este de părere că lumea merge deja pe acest drum. Credinţa că un singur partener îţi va satisface nevoile şi dorinţele toată viaţă va deveni absurdă pentru tot mai mulţi oameni.  

„Este o premoniţie corectă a viitorului relaţiilor romantice. Modelul actual al stilului de viaţă, în care doi parteneri coabitează monogam, va deveni un ideal expirat”, spune aceasta. 

În primul rând, trăim mai mult, argumentează jurnalista. O treime din nou-născuţii de astăzi au o speranţă de viaţă de 100 de ani. O femeie născută în 1850 nu se putea aştepta ca mariajul ei să dureze 29 de ani. Astăzi, cuplurile pot pleca singure în vacanţă încă 30 de ani după plecarea copiilor de acasă. 

„Apoi, mai este de remarcat faptul că mediul social de astăzi nu se pretează la coordonatele şi compromisurile cerute de cuplurile tradiţionale. Promovăm individualitatea şi comoditatea şi, totuşi, ne aşteptăm ca partenerii noştri să împartă spaţiul de locuit, dar şi o bună bucată din viaţa noastră socială. Până la maturitate, suntem încurajaţi să ne realizăm în propriile cariere, prietenii şi interese. Tinerii trăiesc departe de casă, până ajung să se căsătorească. Sunt obişnuiţi cu romanţe variate. Aşteptările angajamentului serios necesită un adevărat şoc al disciplinei, cu care generaţiile anterioare nu au avut de-a face”, scrie Croydon. 

Recent, cercetătorii de la Universitatea de Stat din New Mexico avertizau că fetele tinere se bazează prea mult pe relaţiile romantice pentru a-şi câştiga încrederea în sine. Tinerele sunt mult mai expuse la depresie, gânduri şi tentative suicidale, odată ce relaţia lor se îndepărtează de la idealul visat. Nu există dovezi că astfel de dezamăgiri romantice ar afecta bărbaţii, care îşi cultivă încrederea de sine din sport sau alte realizări. 

„Este trist că aceste fete sunt îndeajuns de norocoase să trăiască într-o eră în care viitorul lor nu mai depinde de un prinţ pe cal alb şi, totuşi, nu par să vadă acest lucru. Poate ar trebui să le amintească cineva că acum 50 de ani femeile nu puteau să se împrumute la bancă, fără semnătura soţului. Nu au sens toate victoriile în numele emancipării femeilor, dacă noi transmitem mesajul că găsirea bărbatului perfect este singura cale către fericire”, este de părere jurnalista. 
image

Croydon aduce în discuţie sensul monogamiei, lăsând la o parte stadiile îndrăgostirii dintre doi oameni care îşi jură eternitatea. Antropologii, spune aceasta, fac diferenţa între două tipuri de atracţie. Există dragostea romantică, în care corpul este inundat de dopamină, iar fluturii cuceresc stomacul, precum există ataşamentul, când corpul este inundat de oxitocină, iar sentimentele de încredere, familiaritate şi dragoste predomină. Pasiunea, nu. 

„În primul scenariu, monogamia este cât se poate de agreabilă. Dar când sunteţi împreună de atât de mult timp că nici nu mai închideţi uşa la baie, ochii şi mintea încep să cutreiere”, scrie aceasta. 

Jurnalista este de părere că există reguli ale angajamentului aplicate orbeşte. „Care este obsesia cu locuitul sub acelaşi acoperiş? De ce ar renunţa cineva la libertatea de a bea orice din carton, direct din frigider, sau discuţii interminabile la telefon? Nu pot înţelege”, punctează aceasta. 

Astăzi, numai în Marea Britanie, peste 3.5 milioane de oameni cu vârste de peste 45 de ani trăiesc singuri. Numărul celor care preferă să aibă casa doar pentru ei, indiferent că sunt implicaţi într-o relaţie, s-a dublat faţă de anii '90. Croydon a scris o carte despre cuplurile căsătorite care locuiesc separat, tot mai mulţi alegând calea aceasta (cazul cuplului celebru format din regizorul Tim Burton şi soţia, actriţa Helena Bonham Carter). „Un cuplu a fost pe cale să se despartă odată ce-au închiriat case una lângă cealaltă. Au picat de comun acord că romantismul poate fi salvat, dacă este scutit de calvarul domestic”, susţine autoarea. 

image

Se pare că angajamentul pentru o viaţă întreagă nu este necesar nici pentru a întemeia o familie, având în vedere că numărul femeilor singure care au apelat la inseminare artificială s-a dublat în ultimii cinci ani. La finalul anilor '50, mamele singure erau considerate fiinţe deplorabile, fiind chiar susceptibile pentru internarea în instituţii specializate. 

„Nu sugerez că viaţa trebuie să fie o petrecere continuă şi că trebuie să schimbăm partenerul odată cu aşternuturile. Vom continua să ne îndrăgostim şi să credem că sentimentul va dura până la moarte. A venit timpul să modernizăm regulile şi aşteptările.  Asta înseamnă eliminarea basmului şi înfruntarea realităţii: un singur partener de viaţă împlineşte o mică parte din dorinţe, nevoi emoţionale, romantice şi sexuale. Ideea că un singur om poate satisface toate nevoile va expira în curând”, încheie Helen Croydon. 

Citeşte şi:

 

„Nunţile sunt expresia stilului kitschos, ar trebui să ne rugăm de homosexuali să ni se alăture ca să mai tempereze situaţia”

 

De fapt, de ce se fură mireasa?

 

Ce-am fost şi ce-am ajuns. Prietenul la căsnicie se cunoaşte

Viață de cuplu



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite