Doi bărbaţi şi o poveste de dragoste care durează de 58 de ani
0
Kenneth Leedom (88 de ani) şi Peter Cott (89 de ani) sunt împreună de 58 de ani, timp în care, spun amândoi, nu au avut o ceartă serioasă.
Domnul Leedom merge sprijinit de un baston, după ce s-a rănit la şold acum câţiva ani, iar domnul Cott poartă aparat auditiv şi tocmai i-a fost pus un diagnostic de Alzheimer, în stadiu incipient. Tot acestuia i-a fost descoperit cancer la prostată, aşa că singura lor grijă este timpul pe care îl mai au împreună şi modul în care pot avea sau nu grijă unul de celălalt.
Acum trei ani, s-au mutat într-o clădire cu facilităţi pentru seniori, din Manhattan.
„Într-o clădire ca aceasta, toată lumea are o poveste – de dragoste câştigată sau pierdută, de dragoste testată de timp, dulce sau amară. Aici, unde mesele şi activităţile zilnice sunt parte din program, unde procesul imperios al aducerii aminte este tot ce contează”, scrie John Leland.
Fotografii cu cei doi, în anii tinereţii, în costume albe, pe plajă sau în oraş, spun o parte a poveştii lor de dragoste. Printre vecinii numeroşi, a lor este povestea de dragoste care încă mai durează.
„Relaţia noastră a fost... nu ne-am certat niciodată. Am avut opinii diferite şi discuţii în contradictoriu, dar nu a fost nimic dramatic. Am fost mereu foarte apropiaţi şi compatibili. Am împărţit totul”, spune domnul Leedom.
Împreună sau separat, au trăit şiruri de evenimente din istoria gay: întâlniri romantice în armată, în cel de-Al Doilea Război Mondial, nopţi petrecute la Stonewall Inn, locul de naştere al mişcării gay, casa din Chelsea, cartier devenit centrul gay din New York.
(Peter Cott (stânga) şi Kenneth Leedom, în tinereţe)
Cât despre istoriile personale: primele săruturi, încercări cu fete, logodne şi promisiuni de căsătorie, o aventură cu unul dintre cei mai grozavi muzicieni ai secolului trecut, prieteni pierduţi din cauza SIDA.
Îşi aduc aminte, în ciuda diagnosticelor, când s-au văzut prima dată, în 1955, la o licitaţie în scopuri caritabile, pentru care lucrau amândoi. Domnul Leedom strângea bani să construiască un teatru, iar domnul Cott era managerul teatrului.
„De-a lungul unei camere aglomerate, i-am văzut capul întors cu spatele la mine şi mi-am zis că arată drăguţ. Când s-a întors, mi-am dat seama că este foarte drăguţ. A fost dragoste la prima vedere”, îşi aminteşte domnul Leedom.
Ce-a gândit domnul Cott? „O să mă culc cu el. Şi aşa a fost. Şi încă este”, a spus el zâmbind.
Întrebaţi dacă de-a lungul vremii s-au luptat cu prejudecăţile, Leedom a arătat o altă abordare a situaţiei. „Am fost mereu acceptaţi”, a spus el firesc.
Kenneth Leedom a fost unul din cei patru copii ai unui fermier din California. A crescut într-o casă în care rugăciunea era importantă, bunicii săi au fost preoţi metodişti. Şi-a descoperit orientarea încă din copilărie, când s-a trezit interesat de un băiat de la fermă.
„Şi l-am urmărit cu vigoare. Totul venea extrem de natural, n-am stat să mă gândesc prea mult la asta”, a spus el.
În acest timp, Peter Cott copilărea în Long Island, drept fiul unui producător de ceasuri şi haine, într-o casă care a trecut de la ortodoxie la iudaism conservator. Şi el a ştiut devreme că-i plac băieţii.
Ambii bărbaţi îşi descriu familiile ca fiind extrem de religioase, dar niciunul nu a fost cenzurat din cauza orientării sale sexuale, poate şi pentru că nu a fost menţionată. Plus că amândoi s-au întâlnit şi cu fete, în tinereţe.
„Nu a fost nimic articulat sau discutat deschis, la masă. Aveam prieteni şi îl aveam pe Peter în viaţa mea de adult, iar părinţii mei au acceptat asta. Dar nu am vorbit cu ei niciodată despre homosexualitate”, a spus Leedom.
„Astăzi toată lumea vrea să vorbească despre asta, toată lumea are ceva de dezvăluit. Sunt gay! Acest cuvânt nu exista în vieţile noastre înainte. Eram pur şi simplu. Nu era o chestiune pe care trebuia să o verbalizezi, pentru că nu contat. Ambele familii ne-au acceptat fără întrebări. Părinţii lui m-au adoptat, iar părinţii mei l-au adoptat. Cred că mama nici nu ştia că sunt gay. Poate credeau că suntem prieteni apropiaţi”, povesteşte Leedom.
(Cuplul, într-o vacanţă la piramidele din Egipt)
Ceea ce cuplul nu înţelege din societatea modernă are legătură cu tinerii de astăzi. Leedom menţionează un prieten care a ajuns la 40 de ani. „Făcea sex o dată pe lună? Poate de două ori”, spune el, încruntându-se mirat. Lumea s-a schimbat pentru ei.
„În anii '50, '60, societatea gay era foarte deschisă, foarte sexuală, foarte promiscuă. O zi fără sex era o zi ratată”, spune el.
„Am trăit promiscuu dincolo de orice. Astăzi vorbesc cu tineri care nici măcar nu ştiu ce înseamnă asta. Nu le trece prin cap. Tot ce vor este o relaţie”, conchide Leedom.
Cert este că şi-au trăit din plin vieţile. Cott a lucrat ca actor, manager de teatru şi director executiv al unei organizaţii pentru artişti, iar Leedom a fost directorul executiv al Academiei de Arte şi Ştiinţe Televizate. În ciuda discursului său despre libertăţile perioadei hippie, Leedom se uită la partenerul său aşa cum a făcut de la bun început.
„N-am avut niciodată o aventură. A fost şi este singura mea dragoste. Aşa a fost să fie. Gelozia nu şi-a avut locul aici”, a spus el.
Se încarcă comentariile...
