FOTO Test Drive Ford Puma ST-Line X 1.0 EcoBoost Hybrid 155

FOTO Test Drive Ford Puma ST-Line X 1.0 EcoBoost Hybrid 155

Ford Puma ST-Line X 1.0 EcoBoost Hybrid 155

Dacă o maşină reuşeşte să mă facă să zâmbesc, vorbesc de acel zâmbet sincer generat de un moment de surprindere plăcută... atunci a reuşit să treacă de filtrul raţiunii. Adică a absolvit, probabil, unul dintre cele mai grele examene. Un test cu Ford Puma ST-Line X 1.0 EcoBoost Hybrid 155.

Ştiri pe aceeaşi temă

Primele imagini cu Ford Puma nu au avut darul să mă convingă, şi recunosc... nici prima întâlnire de la Craiova. Colegul Dragoş a tras băţul scurt şi a câştigat biletele pentru primul contact cu noul Ford Puma. Testul din Franţa l-aţi putut citi a doua zi aici, pe adevarul.ro şi în paginile Adevarul Weekend.

Pe cât îmi doream un prim contact pe meleagurile franceze, în egală măsură am vrut să am timp suficient pentru a înţelege maşina şi nu a veni cu laude sau reproşuri gratuite, generate de timpul relativ scurt de socializare cu maşina. Prin urmare am programat pentru test drive un Ford Puma ST-Line X 1.0L EcoBoost Hybrid 155 CP, să vedem ce concluzii am tras...

GALERIE FOTO

Cum am menţionat, iniţial nu prea am fost cucerit de design. Dar probabil timpul a permis tinerii feline de la Ford să mă îmblânzească. A urmat clipa în care am urcat la volan, iar prima privire aruncată în oglinzile laterale m-a făcut să cred că sunt la volanul unui Mustang. Un prim zâmbet inocent. Acasă, este locul unde îmi rezerv timp să privesc pe îndelete o maşină, să-i observ liniile... şi am descoperit nu atât un SUV cât mai degrabă un crossover simpatic. Apropo, nu cred că există în această clipă un alt model care să reprezinte mai bine conceptul de crossover. O caroserie care este un cocktail de coupe/hatchback/SUV. Dacă veţi răsfoi galeria foto sunt şanse să găsiţi detalii de caroserie care te duc cu gândul la un Porsche.

Deşi promovat ca un crossover/SUV... prin urmare îţi construieşti mental imaginea unei maşini ceva mai înalte, la cei 1.534 mm înălţime, Puma îmi este sub nivelul subsuorii. Puma împarte platforma cu noua generaţie Fiesta, prin urmare adio platforme uşor reciclate de la generaţii mai vechi. Dar, pentru a compensa înălţimea uşor mai mare a lui Puma comparativ cu Fiesta, şi pentru a conserva spiritul Ford, când vine vorba despre ţinuta de drum, crossoverul fabricat la Craiova vine cu un ecartament mai mare cu 5 cm faţă/spate. O soluţie tehnică care influenţează pozitiv şi designul, aduce un plus de testosteron caroseriei.

Versiunea de echipare ST-Line X, comparativ cu ST-Line, îţi oferă acces la jante de 18 inch, mai sunt diferenţe, ele se regăsesc la interior, dar le vom enumera ceva mai târziu.

Accesul în maşină este bun, portierele sunt generos dimensionate, chiar şi pe locurile din spate se ajunge uşor, în ciuda aerului de coupe. Surprins plăcut şi de opţiunea hayonului acţionat electric în acest segment, dar evident o opţiune pentru Puma, nu echipare de serie.

Un interior intim atât din punct de vedere al spaţiului cât şi al luminii naturale care pătrunde înăuntru. Versiunea testată a câştigat puncte la capitolul iluminare graţie plafonului de sticlă.  Urcat la volan, este evident faptul că poziţia este mult mai înaltă decât într-o Fiesta. Păstrând în minte faptul că am avut la test o versiunea aproape de superlativ când vine vorba de echipare, nu ştiu dacă mai puteau fi bifate opţionale... să vedem cum te simţi în Puma. Un alt moment de experienţă pozitivă a fost reprezentat de contactul cu display-ul tabloului de bord de 12.3 inch. 

Un display free-foam, cu tehnologie ”true colour” pe 24 biţi care surprinde prin rezoluţie şi contrast, prin claritatea pictogramelor şi a fonturilor afişate. Făcând abstracţie de animaţiile de la pornire/ oprire, şi când selectezi modul de rulare, temele propun un design simplu, aerisit, cu informaţii uşor de identificat şi urmărit. Nu vei fi agasat de grafică inutilă. La pornire, sistemul SYNC 3 are nevoie de o idee ceva mai mult timp pentru a încărca toate informaţiile, aici includ şi harta dar şi interfaţa Apple CarPlay sau Android Auto. Dacă urci în maşină, îţi conectezi telefonul şi porneşti, aici introducând în ecuaţie şi factorul grabă... după aproximativ 15 secunde poţi iniţia un apel telefonic. În rest, odată încărcat, sistemul funcţionează impecabil. Singura carenţă ergonomică o notez la nivelul panoului cu 5 butoane amplasat pe tunelul median. Aici sunt amplasate comenzile pentru selectarea modului de rulare, renunţarea la controlul tracţiunii, oprirea sistemului start/stop, activarea/dezactivarea senzorilor de parcare şi activarea parcării automate. Cei drept, patru funcţii le accesezi de regulă la viteze reduse, dar şi atunci este nevoie de a privi cu atenţie pe ce buton apeşi.

Scaunele sunt plăcute, îmbracă bine chiar şi o persoană de aproape 1.90 m înălţime şi 96 kg. Volanul sport este şi el extrem de agreabil atât ca formă cât şi ca priză. Cutia manuală cu 6 trepte este precisă, ne-am fi dorit o cursă ceva mai compactă, selectarea marşarierului te va împrieteni cu piciorul persoanei din dreapta. Am avut nevoie de o mică perioadă de acomodare cu dozarea pedalei de frână, la primele drumuri am experimentat ceva frânări mai puternice decât îmi doream. Pe lista momentelor pozitive mai bifez şi demultiplicarea direcţiei, priza oferită de volan, modul natural în care comunici cu direcţia maşinii de la primul contact. Sunt şanse ca unii dintre dumneavoastră să consideraţi direcţia o idee cam grea, personal nu am resimţit niciun disconfort.

Locurile spate sunt agreabile pentru doi adulţi, linia înaltă a geamurilor laterale îţi răpesc puţin din lumina naturală. Dacă vreţi să oferiţi spaţiu la nivelul capului pentru pasagerii spate ar fi bine să nu bifaţi pe lista de opţionale plafonul panoramic, mai răpeşte şi acesta puţin spaţiu. Portbagajul oferă un volum maxim de 456 litri, dar mizaţi pe vreo 400 litri. Oricum, un volum suficient pentru viaţa de zi cu zi. Interesantă ideea MegaBox, o cutie ascunsă sub podeaua cu volum de 80 litri. O cutie destul de primitoare, care are şi un capac ce permite spălarea ei şi evacuarea apei direct pe carosabil. Este o idee simpatică, se hrăneşte cu spaţiul destinat roţii de rezervă, rămâne de văzut, în viaţa de zi cu zi cât de folosită va fi. Depozitarea unor obiecte mici în ea va fi iritantă, fără o ancorare, acestea urmând să se tot lovească de pereţi... generând sunete agasante. Dar, la fel de bine, vei fi fericit dacă ai de transportat carne proaspătă, caş zemos, cizme murdare de noroi... găsiţi orice marfă zemoasă care vă poate compromite curăţenia şi parfumul din portbagaj. Sistemul audio semnat de Bang & Olufsen merită bifat, în condiţiile în care astăzi poţi asculta muzică la o calitate foarte bună via aplicaţiile dedicate.

Să vedem ce pot cei 155 căluţi electrificaţi

Tehnologia EcoBoost Hybrid îmbunătăţeşte motorul pe benzină 1.0 EcoBoost al lui Puma cu un demaror/generator integrat de 11.5 kW / 16 CP şi 50 Nm antrenat prin curea (BISG). Înlocuind alternatorul standard, BISG permite recuperarea şi stocarea energiei pierdute de obicei în timpul frânării şi a rulării libere (coasting), pentru a încărca un acumulator Litiu-Ion de 48 volţi răcit cu aer cu o capacitate de 0,48 kWh. Evident, puterea ajunge la puntea faţă via o cutie manuală cu 6 trepte.

Din prima clipă remarci faptul că Puma este o felină care ascunde suficientă tensiune latentă sub caroserie, orice apăsare a pedalei de acceleraţie conduce la un răspuns prompt al propulsorului. Prima linie dreaptă liberă, treapta a doua... m-am dus spre zona roşie, urc o treaptă, eliberez pedala de ambreiaj destul de repede... şi Puma mă alintă cu o cuplare violentă care m-a teleportat într-un hothatch. Acum chiar am zâmbit larg. Motorul este puţin cam guraliv, dar în contextul ST-Line, al caracterului de warm hatch... îl accept. Probabil, o echipare orientată spre confort ar face acest caracter vocal să fie poate deranjant. ST-Line include şi o suspensie sport, ceea ce asociat cu jantele de 18 inch conduce la o atmosferă agitată la interior, în cazul rulări pe suprafeţe denivelate. Da, vorbim despre o suspensie rigidă, una care trebuie degustată şi nu bifată pe lista de opţionale. Personal am găsit-o extrem de plăcută, dar cu amendamentul să rulez singur în maşină. Dacă la bord ar fi soţia şi junioara... în mod cert aş avea nişte explicaţii de dat, şi relativ repede. Dar, pentru cineva care iubeşte o maşină sport, şi acceptă acest compromis în viaţa de zi cu zi... suspensia sport a versiunii ST-Line merită. Acestea fiind spuse, Puma este o maşină vie, cu extrem de puţin ruliu, aproape inexistent, cu o poftă incredibilă de a schimba direcţia. Plusul la nivelul ecartamentului se simte din plin, acolo unde aşteptam să apară subvirarea, maşina a dovedit că are încă rezerve consistente de aderenţă pentru puntea faţă.

Propulsorul trage din orice poziţie, dacă îmi este permisă exprimarea. Doar dacă eşti relaxat şi te trezeşti pe la 1.400 rpm în treapta a şasea că vrei ceva reprize... s-ar putea să fii dezamăgit. În rest, pe o plajă largă de turaţii găseşti suficientă putere, pe alocuri chiar un surplus de cuplu motor care se traduce prin mici influenţe asupra direcţiei.  Cel mai relaxat mod de rulare l-am identificat în setarea Normal. Acest mod oferă posibilitatea unei rulări relaxate, aici incluzând şi o funcţie de coasting(rulare liberă) mai puţin influenţată de generatorul care recuperează energie. În modul sport şi eco, recoltarea de energie este surprinzător de agresivă, am avut impresia că rulez cu un model electric pe setarea B – cea în care recuperarea energiei este mai puternică. Orice ridicare a piciorului din gaz este sinonimă cu o ”frână de motor” destul de sănătoasă. Ceea ce te obligă la un mic antrenament în modularea pedalei de acceleraţie. Reprizele m-au impresionat. Şi, chiar dacă poate fi considerat un autodenunţ, pe o secţiune pustie de autostradă, lejeritatea de a se apropia de viteza de top declarată de constructor.

Legat de conceptul crossover/ SUV, Puma se laudă cu un unghi de atac de 16.9 grade şi unul de degajare de 26.6 grade. Comparativ cu Fiesta, Puma afişează o gardă la sol cu 3 cm mai mare, adică de 164 mm.

Consumul

Probabil cea mai mare surpriză. Dacă de la un model Ford aşteptam o ţinută de drum bună, una care să ridice pretenţii la etalon în segment, despre consum nu eram convins că va reprezenta o revelaţie. Ei bine, câteva zile de tortură, preponderent în modul Sport, s-au terminat cu un consum mediu de 7,8 litri.

Concluzie

În primul rând Puma m-a făcut să zâmbesc sincer, de câteva ori, iar acest detaliu nu are nicio legătură cu faptul că este produsă la noi. Da, după EcoSport, saltul este uriaş, practic nu are sens să comparăm cele două modele, şi de aici un plus de mândrie că încă un model  reuşit poartă pe el ştampila Made in România. Un Ford Puma ST-Line X 1.0 EcoBoost Hybrid 155 CP are un preţ de listă de 25.050 euro. În configurator am mai adăugat ceva opţionale şi am ajuns la 31.850 euro. Un ford Puma în echiparea Titanium, conform listei, are un preţ de pornire de 20.300 euro. Personal consider că versiunea de 155 CP este deja prea puternică pentru o utilizare civilă... şi evident mă întreb ce va oferi viitorul Puma ST care ar pune pe masă undeva spre 200 CP.

FOTO - Mihai Dăscălescu

Fişă tehnică – Ford Puma ST-Line X 1.0 EcoBoost Hybrid 155

Motor – hybrid, benzină, L3, 998 cmc, 155 CP@6000 rpm, 220 Nm@3000 rpm / Transmisie – cutie manuală cu 6 trepte, tracţiune faţă / Performanţe – 205 km/h v. max, 0-100 km/h în 9 secunde / Portbagaj – 456 litri / Rezervor – 42 litri/ Dimensiuni – L/l/h (mm) 4.207/1.805/1.534, ampatament (mm) – 2.588 / Consum mediu declarat – 5,7 l/100 km / Preţ de bază (euro cu TVA) – de la 20.300

 

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: