VIDEO Pax Americana

Clubul Militar Român de Reflecţie Euroatlantică este expresia mediatică a necesarului exerciţiu democratic, de confruntare civilizată, a  opiniilor unor conaţionali, militari şi civili, cu identităţi asumate, cu expertize deloc "acoperite", români care vor să trăiască ca în Vest, prin urmare nu gândesc ca în Est.

Din 20 ianuarie 2009, de când preşedintele Statelor Unite ale Americii este Barack Obama, politica externă americană a fost marcată de negocieri, de evitarea recursului la soluţia manu militari, de utilizarea sancţiunilor economice pentru a determina terţe ţări să îşi revizuiască opţiunile agresive. Vom vedea cine va fi succesorul lui Obama. Deocamdată observăm baletul Unchiului Sam, între Berlin şi Moscova.

În mod paradoxal, la şase ani distanţă de la momentul în care alegătorii de peste Ocean au optat pentru un preşedinte afro-american, votanţii de pe plaiurile mioritice au ales un şef de stat de altă naţionalitate decât aceea a cvasitotalităţii populaţiei României.

Barack Obama a adus în Biroul Oval zâmbetul, comunicarea modernă, transparenţa constantă, dialogul cu toate categoriile de cetăţeni americani, răbdarea faţă de învolburări geopolitice pentru care i se sugerau soluţii vechi, înţelegerea  faţă de omologi care şi azi se mai cred eterni.  

Au fost cei şase ani, de până acum, ai prezenţei lui Obama, la Casa Albă, un succes marcat de ceea ce am putea numi PAX AMERICANA?

Probabil că da. 

Puteau fi şi alte soluţii la situaţiile de criză cu care s-a confruntat, din 2009, până azi, administraţia Obama? 

Teoretic, da. 

Deşi mai are doi ani, din ultimul său mandat, Barack Obama asistă la declanşarea competiţiei dintre cei ce îşi vor disputa, cu mijloace strict democratice, succesiunea sa, dreptul de a reprezenta şi a conduce poporul american, din 20 ianuarie 2017. 

Până atunci, Unchiul Sam, care părea concentrat pe arealul asiatic, redescoperă fragilitatea bătrânei Europe, în faţa ambiţiilor imperiale ale Kremlinului, care a hăcuit deja Ucraina, cotropind Crimeea şi desprinzând Donbasul de teritoriul controlat de autorităţile pro-europene, de la Kiev. 

În Ucraina, de luni, 20 aprilie, la o bază militară aflată la vest de Liov, au început antrenamentele comune ale unor militari americani şi ucraineni. 

Exerciţiile se derulează sub numele de cod "Fearless Guardian-2015" şi au stârnit o reacţie de furie în Rusia, care le-a descris ca o cauză potenţială de destabilizare.

Asta pentru că Moscova continuă să respingă dovezile implicării sale în sprijinirea separatiştilor din Ucraina, a căror ofensivă a generat peste 6.100 de morţi, în anul 2014. 

Nu sunt trupe ruse angajate în conflictul tocmai menţionat?

Conform declaraţiei de vineri, a generalului-colonel Viktor Muzhenko, şeful Statului Major General al Forţelor Armate Ucrainene, există o listă completă a regimentelor ruseşti aflate pe tărâm ucrainean, a locaţiilor acestora, a efectivelor folosite şi a tehnicii de luptă utilizate. 

Spre exemplu, în estul Ucrainei acţionează Brigăzile 8 şi 15 Infanterie Motorizată, Regimentul 331 de Paraşutişti etc. 

Iar parte a trupelor ocupante, precum cele din Diviziile 98 şi 106 Paraşutişti vor lua parte la grandioasa paradă militară de la Moscova. 

În comunitatea euroatlantică este pace, dar ţările baltice nu au convingerea că va mai ţine mult timp.

În Crimeea este pace, dar în sudul Ucrainei şi în Transnistria nimeni nu neagă că este liniştea dinaintea furtunii. 

În Donbas sunt peste şase mii de cruci, o linie de demarcaţie, trupe gata de confruntare, şi şefii diplomaţiilor germană şi franceză se amăgesc cu ideea că Acordul Minsk 2 va aduce pacea definitivă în arealurile însângerate, Doneţk şi Lugansk. 

Până una alta, Iranul va primi rachete ruseşti, în timp ce România încă nu a primit necesarele rachete Patriot. 

Tocmai pentru a descifra variabilele unui viitor departe de a fi un cazacioc al păcii am iniţiat un schimb de opinii, cu experţi militari şi civili care nu se îmbată cu apă rece, citind cu ochii minţii ceea ce alţii evită să afirme.

Din acest motiv, emisiunea VALORI EUROATLANTICE - difuzată de postul 6TV – a avut ca temă PAX AMERICANA.

Prima parte a fost dedicată răspunsurilor la întrebarea CINE VA FI URMĂTORUL PREŞEDINTE AL SUA? A doua a fost focalizată pe situaţia în care se află UNCHIUL SAM, ÎNTRE BERLIN ŞI MOSCOVA. Invitaţi au fost generalul (r.) dr. Virgil Bălăceanu, Alba Popescu, Răzvan Munteanu, trei membri ai Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică. 

Virgil Bălăceanu: 

*America, din nou, face paşi aparte, surprinzători, spre o schimbare care nu era de aşteptat, cu câteva decenii în urmă. *După candidatura şi succesul unui preşedinte afro-american iată că apar candidaturi din partea hispanicilor sau a celor din familii mixte, care înseamnă o schimbare profundă a Americii, o expresie, până la urmă, a libertăţii de acţiune şi a succesului pe care şi-l poate asuma orice cetăţean, indiferent de etnia sa. *De regulă, Partidul Republican este unul care a reprezentat interesele Americii şi prin folosirea forţei militare. *Republicanii sunt mai belicoşi, decât democraţii. *Marile războaie au fost deschise de administraţia republicană, au rămas să fie gestionate de administraţia democrată şi s-a găsit soluţia încheierii acestora, în mod onorabil, înainte de a fi prezentate şi simţite, din plin, ca un eşec. Deci este şi un moment de cumpănă, în alegerea americanilor, apropo de ceea ce o să reprezinte, în viitor, forţa pe care o deţine SUA. 

*Dosarul iranian este important - precum şi cel cubanez – are valoare de simbol. *România ar trebui să aibă dislocate rachete de tip PATRIOT – este o idee de apărare. *Politica lui Obama a fost echilibrată fiind orientată şi spre Israel şi spre Palestina. *Putin este în defensivă. Este un paradox ce spun eu pentru că este în defensivă prin acţiuni ofensive. Dar la nivel macro este în defensivă, pentru că lucrurile se schimbă. *Şi UE şi SUA nu vor o Rusie puternică, mai ales din punct de vedere militar. Şi nici foarte puternică, din punct de vedere economic. Dar, în acelaşi timp, nu se vrea o Rusie în colaps, în faliment. *Războiul nu va începe mâine, nici poimâine, dar este foarte posibil să înceapă într-o perspectivă pe termen mediu sau lung. 

Alba Popescu: 

*Problema, la ora actuală, în Statele Unite, este polarizarea excesivă, politică, care a generat aproape un blocaj instituţional, între Casa Albă şi Congres. *Viitorul preşedinte al SUA trebuie să fie cineva capabil să deblocheze această situaţie, pentru că tinde să devină o problemă pentru modul în care se desfăşoară activitatea instituţională, în zona de top a politicii americane. *Jeb Bush este un globalist, o persoană cu o viziune largă asupra lumii, un neoconservator, cu o reputaţie foarte bună, orientată către politica externă, la fel ca şi doamna Hillary Diane Rodham Clinton. *Jeb Bush este considerat un candidat puternic, unul cu şanse de a fi ales, la fel ca şi doamna Clinton. *Indiscutabil, doamna Clinton are expertiza din perioada când conducea Departamentul de Stat. În afara de aceasta are şi perioada în care a fost Prima Doamnă a Statelor Unite. *Doamna Clinton este o Doamnă de Fier. 

*La ora actuală, Rusia se află într-o situaţie foarte grea. Ştie că peste două luni preţul barilului de petrol va fi foarte scăzut. *Există o notă de iraţionalitate, la Moscova, care provine dintr-o disperare. *Din punctul meu de vedere, preşedintele Putin nu mai are loc de întors. *Totdeauna Rusia a dorit să aibă spaţii-tampon. *Să nu uităm că în Rusia este o societate profund nedemocratică. *Administraţia de la Kremlin este cel mai mare dezavantaj pentru poporul rus, pentru că, la ora actuală, Rusia a reuşit să îşi distrugă relaţiile cu statul vital pentru ea, care este Ucraina. *Rusia a reuşit să devină un stat izolat, nefrecventabil, cu mari probleme de credibilitate, care a încălcat tratatele internaţionale la care a fost semnatar – o chestiune foarte gravă. *Indiferent cine vine la Casa Albă, angajamentul SUA, faţă de România va fi acelaşi, chiar mai puternic, având în vedere contextul în care ne aflăm. 

Răzvan Munteanu: 

*Hillary Diane Rodham Clinton este, într-adevăr, cel mai experimentat candidat prezidenţial american. *Hillary Clinton se bucură şi de o simpatie extrem de mare în rândul populaţiei americane. *Doamna Clinton este un actor politic moderat, iar din punctul meu de vedere ea şi cu Jeb Bush sunt principalii candidaţi moderaţi, la ora actuală. *Atitudinea Occidentului a fost una productivă, apropo de Rusia. *Diplomaţia coercitivă funcţionează şi în cazul Rusiei. 

*Dacă vrem să analizăm ceea ce se întâmplă în Rusia trebuie să luăm în calcul Arabia Saudită, Iranul, chiar Turcia, mai concret, cum se poziţionează fiecare dintre aceste ţări, în acest joc. *Până la urmă scăderea preţului petrolului vine ca urmare a puternicei alianţe dintre Washington şi Riad. Care, în ciuda oricăror divergenţe nu s-a modificat o asemenea relaţie. Ba chiar mai mult. *Întărirea negocierilor cu regimul de la Havana, a atras şi Venezuela. *Nu mai poţi să duci o politică regională, fără să fie implicaţii la nivel internaţional. *Un Iran moderat, unul ieşit de sub embargo economic ar putea să devină principalul furnizor de gaze naturale pentru Uniunea Europeană. *Trebuie să privim toate crizele regionale, inclusiv cea din Ucraina, la un nivel global. Este foarte probabil ca Vladimir Putin să găsească soluţii de finanţare chiar în China.