VIDEO Nume de cod: Dacian Warhawk

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Postul public de radio a difuzat, în această săptămână, o emisiune în care generali tineri au oferit informaţii privind ceea ce interesează doar pe aceia ce vor ca România să rămână o ţară ce se bazează pe Parteneriatul Strategic cu SUA, un stat care, alături de Polonia, constituie pilonii defensivei aliaţilor, la graniţa de est a Alianţei Nord-Atlantice, un tărâm mioritic unde nimeni nu se poate juca cu libertatea românilor.

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Realizator: Radu Dobriţoiu - Primăvara aduce la "Euroatlantica" exerciţii militare de amploare, atât în Nordul Europei, cât şi în zona Mării Negre, atât în România şi de partea Alianţei, cât şi la Răsărit, unde Vladimir Putin a dat alarma de exerciţiu pentru a testa capacitatea de reacţie a forţelor ruseşti. Totul se întâmplă la vedere, taberele se află faţă în faţă într-un război informatic şi informaţional pe timp de pace. Şi totul a pornit de la dorinţa Rusiei de a reconfigura graniţele Ucrainei, frontiere pe care le-a confirmat şi asigurat în 1994, atunci când Kievul a renunţat la arsenalul său nuclear.S-a împlinit un an de la anexarea Crimeii. Testamentul ţarului Petru cel Mare revine în actualitate pentru analişti cu tot cu intenţia Rusiei de a ajunge la gurile Dunării şi de a controla Bosforul. Vom analiza astăzi aceste subiecte cu accent pe palierul militar, fără prea multe comentarii, dar cu informaţii despre exerciţiile NATO şi ale Rusiei cu aplicaţiile de amploare pe teritoriul României şi din Marea Neagră. Invitaţii ediţiei, în studio, generalul de brigadă Dorin Ioniţă, Statul Major al Forţelor Terestre, general de flotilă aeriană, Florentin Brătulescu, Statul Major al Forţelor Aeriene şi prin telefon colonelul în rezervă Ion Petrescu, doctor în ştiinţe militare, analist militar. Vom avea şi două corespondenţe de la Moscova şi Washington. România a fost traversată, zilele trecute, de un transport impresionant de tehnică de luptă americană, o garnitură de tren cu aproximativ 15 transportoare blindate Striker, autovehicule blindate Hamvee şi camioane logistice urmează să ajungă la Baza Mihail Kogălniceanu, iar la Baza de la Câmpia Turzii au ajuns şase aeronave de luptă americane F-16, dintr-o escadrilă care a făcut istorie în timpul războiului din Vietnam, unde a doborât mai multe MIG-uri de producţie rusească.

În apele Mării Negre, navele militare din gruparea navală NATO şi cele ale Forţelor Navale Române au participat la exerciţii de luptă antisubmarin, împotriva aeronavelor inamice sau de respingere a atacului unor nave şi ambarcaţiuni rapide inamice. Marina militară română a participat cu două corvete, două nave purtătoare de rachete, Fregata Mărăşeşti şi trei aeronave. Este sinteza exerciţiilor din această săptămână din România. Domnilor generali, bine aţi venit la Radio România Actualităţi. Mă simt onorat să vă am ca invitaţi la Euroatlantica. Domnule general, Ion Ioniţă, am vorbit despre forţe navale, forţe aeriene şi, ce exerciţii importante pregătesc forţele terestre împreună cu partenerii americani şi cu aliaţii din NATO. 

Dorin Ioniţă: Actualul context regional de securitate, dar mai ales nivelul nostru de ambiţie privind nevoile operaţionale au condiţionat angajarea militarilor noştri alături de militari din alte ţări NATO şi partenere la un număr semnificativ de exerciţii, pe întreg parcursul anului 2015. Astfel vorbim despre un număr de aproximativ 30 de exerciţii ample. În primăvara acestui an, numărul exerciţiilor majore se ridică la 10. Complexitatea acestor exerciţii este dată de modul de planificare şi desfăşurare după un scenariu unic, o conectivitate la nivel multinaţional. Vorbim despre participarea mai multor categorii de forţe, din diferite ţări. pe teritoriul mai multor state, dar şi despre o instruire de tip rotaţional.

Realizator: Pe pagina sa de facebook, şeful Statului Major General, generalul Nicolae Ciucă, le urează succes militarilor români şi americani, care participă în aceste zile la exerciţiul Dacian Warhawk. Citez din mesaj:

Exersarea tacticilor, tehnicilor şi procedurilor specifice operaţiilor aeriene conduce la creşterea nivelului de interoperabilitate, armonizarea procesului de coordonare şi conducere a acţiunilor specifice forţelor aeriene, prin utilizarea aeronavelor F-16, MIG-21 Lancer, elicopterelor IAR 330.

Domnule general Florentin Brătulescu vă rog să ne daţi cele mai noi informaţii despre acest exerciţiu în desfăşurare, scenariu şi implicări. 

Florentin Brătulescu: În primul rând bună seara dumneavoastră şi ascultătorilor dumneavoastră! Acest exerciţiu face parte dintr-o pleiadă de exerciţii, practic din cadrul măsurilor de reasigurare stabilite la Summitul NATO din Ţara Galilor, de anul trecut. Vreau să vă spun că, în cadrul acestor exerciţii desfăşurate şi care se vor desfăşura pe teritoriul naţional, vor participa o serie întreagă de aeronave F-16, F-15, A-10, chiar suntem în pregătire. O să revin cu acest subiect. Iar noi vom participa cu MIG-21 Lancer, cu elicoptere IAR 330, cu avioane de transport C-27 Spartan şi avioane de transport C-130 Hercules. Deci, unul cum spuneam, unul dintre aceste exerciţii este la cel care făceaţi dumneavoastră referire, "Dacian Warhawk", care este un exerciţiu bilateral româno-american de tip livex, adică se desfăşoară cu misiuni reale. Acest exerciţiu asigură un nivel de pregătire care răspunde contextului internaţional în care ne aflăm, situaţiei geopolitice şi geostrategice, el este calat pe scenarii bine definite, astfel încât să asigure un antrenament complet şi de tip întrunit. Aş mai sublinia faptul că instruirea în comun, cu partenerii Statelor Unite oferă o serie întreagă de oportunităţi, în ceea ce priveşte schimbul de experienţă, care sunt foarte utile pentru ambele părţi implicate, întrucât şi noi învăţăm de la ei, şi ei învaţă de la noi. Pentru acest lucru ne antrenăm şi dezvoltăm capabilităţile necesare îndeplinirii misiunilor specifice. Vă pot sublinia câteva dintre misiunile pe care le-au executat în această săptămână şi pe care le vor executa şi în săptămâna următoare. Este vorba de alertă la sol, zone de serviciu în aer, interceptări, sunt misiuni destinate pentru aer-aer sau misiuni aer-sol, ştiţi foarte bine că F-16 este un avion multirol. Cum spuneam, interdicţia aeriană, sprijin apropiat, tragere aer-sol, sunt câteva elemente pe care am vrut să vi le aduc în atenţie şi totodată aş vrea să subliniem că nici nu am terminat bine sau suntem cam la jumătatea perioadei cu acest exerciţiu şi pregătim o altă serie de Dacian, "Dacian Thunder", cu avioanele A-10 care vor veni în România tot pe Câmpia Turzii.

Realizator: O să vorbim. Este interesant, pentru că ştim că aceşti purcei zburători, cum mai sunt numite avioanele A-10, sunt utilizate în general în lupta antitanc. Revenim, dar până atunci suntem în direct şi cu domnul colonel Ion Petrescu, analist militar, doctor în ştiinţe militare. Bună seara, domnule colonel!

Ion Petrescu: Am onoarea să vă salut domnule Radu Dobriţoiu! Am onoarea să vă salut domnilor generali!

Realizator: Domnule colonel Petrescu, Vladimir Putin a ordonat verificarea pregătirii de luptă a trupelor din Flota Nordului şi a unităţilor aflate în Districtul Militar Vestic şi a Forţelor de Desant Aerian din Districtului Militar Central al Armatei implicate în apărarea aerospaţială, trupele aeropurtate şi avioanele de transport. Sunt supuse unor verificări neprogramate pentru pregătirea de luptă 3.360 unităţi de tehnică de luptă, 41 de nave, 15 submarine, 110 avioane şi elicoptere. Cum să interpretăm aceste exerciţii de alarmare?

Ion Petrescu:  Plus cei 38.000 de militari, după ultimele date furnizate de agenţiile ruse de presă, şi faptul că au fost scoase la plimbare, prin spaţiul Artic şi bombardierele strategice TU-95, care sunt modernizate şi au o capacitate mare de acţiune. Problema este că, dacă ne păstrăm în zona lucidităţii, ceea ce se întâmplă la est de graniţa de răsărit a NATO este o dovadă a neîncrederii Moscovei în modalitatea de soluţionare diplomatică a unei crize pe care Rusia a generat-o. Nu Ucraina a invadat Rusia, ci Rusia a ocupat Crimeea şi, după cum se ştie, din discursul oficial al preşedintelui Putin, scopul a fost să sprijine milioane de ruşi să fie din nou cu Maica Rusia. Păstrându-ne în zona afirmaţiilor validate de viaţă, pe partea cealaltă a frontierei observăm doar 3.000 de militari americani în ţările baltice, cu un număr de 120 de blindate, care sunt atât vehicule de luptă, cât şi tancuri care au şi ajuns în Estonia, Letonia, Lituania. Observăm, în acelaşi timp, o consolidare a cooperării forţelor terestre americane cu forţele poloneze. Multă lume consideră că aceste informaţii trebuie să le privim ca şi cum acţiunile se întâmplă pe un alt continent. Din nefericire, nu avem, în momentul de faţă, o perspectivă care să ducă spre un succes al negocierilor. Toţi cei care se uită cu discernământ, pot să accepte faptul că după Minsk 2 va fi un Minsk 3 şi, ca un argument de ultimă oră, pe care probabil îl ştiţi, preşedinţii autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk, care, practic, se află în zona Donbas, un Donbas care nu mai aparţine acum de facto Ucrainei, au spus că nu se respectă Acordul de la Minsk, deoarece nu li s-a acordat autonomia promisă, numai că au uitat să spună că acea autonomie survine după ţinerea alegerilor în cele două zone, după legile ucrainene. Aceste semnale, care sunt informaţii publice, ne indică că tensiunea persistă, că influenţa rusească - şi aici e vorba de sprijinul militar - continuă. De altfel, serviciul de securitate ucrainean a informat că a descoperit locaşuri în care erau ascunse arme şi muniţie de provenienţă rusească, fotografiile sunt postate pe website-ul oficial şi pot fi verificate, ceea ce înseamnă că şi o parte şi alta, şi Kievul şi Moscova doresc să demonstreze opiniei publice europene, în primul rând, şi apoi opiniei publice americane, că este un acord extrem de fragil, care nu ne oferă acea linişte pe care ne-am dori-o, o linişte pe care numai o securitate garantată, o ordine stabilită după Al Doilea Război Mondial să poată fi susţinută în continuare. 

Realizator: Noi anticipam, la "Euroatlantica", că acest Acord Minsk 2 nu va fi respectat şi s-a întâmplat aşa, chiar dinainte de aplicarea acordului. Domnule general Dorin Ioniţă, zilele acestea, România a fost traversată de un transport militar american, de forţe terestre, probabil un întreg batalion mecanizat, înţeleg că va participa la un exerciţiu cu forţele terestre române şi vor mai urma şi alte transporturi similare?

Dorin Ioniţă: Într-adevăr, în aceste zile, pe teritoriul României se efectuează mai multe transporturi de tehnică militară, aparţinând forţelor terestre americane dislocate în Europa şi nu numai, militarii străini, militarii americani şi echipamentele care sunt transportate atât pe cale ferată, aeriană, dar şi pe roţi, vor participa la exerciţii comune cu militarii Armatei Române. Sunt activităţi premergătoare desfăşurării unui exerciţiu numit Cyber Junction 15, exerciţiu condus, desfăşurat în Germania, care conduce şi trupele noastre din România, vorbim despre exerciţiul Wind Spring, exerciţii prin care se urmăreşte demonstrarea capabilităţilor forţelor terestre şi ale celor aeriene prin participarea la eforturi şi activităţile aferente operaţiei Atlantic Resolve. De menţionat faptul că la exerciiu participă peste 2.200 de militari cu armament şi tehnică de luptă...

Realizator: Pe teritoriul României!

Dorin Ioniţă: ...pe teritoriul României, din armatele Regatului Unit al Marii Britanii, România, bineînţeles, ţara gazdă, Republica Moldova şi Statele Unite, vorbim de Wind Spring, vorbim de ceea ce...

Realizator: Vânt de Primăvară, să traducem.

Dorin Ioniţă: Vânt de Primăvară. În ceea ce priveşte Cyber Junction, celălalt exerciţiu, menţionam faptul că este condus şi se desfăşoară în Germania. Participarea română este, de asemenea, semnificativă, aproximativ 200 de militari, cu sarcini nu numai în desfăşurarea instrucţiei şi a antrenamentelor pe teren, dar şi în planificarea exerciţiului şi conducerea exerciţiului la nivel de divizie.

Realizator: Foarte interesant, pentru că, din ce s-a putut observa, din imagini, este vorba de un batalion sau un regiment de cavalerie. Vor urma să vină şi britanicii cu tehnică similară?

Dorin Ioniţă: Da. Urmează să vină şi forţele Regatului Unit al Marii Britanii la acest exerciţiu, aproximativ 200 de militari, angajaţi pe acelaşi scenariu, într-un efort comun, cu scopul de a ridica capacitatea de luptă şi de a demonstra o capacitate de luptă ridicată a forţelor în astfel de exerciţii, situaţii tactice.

Realizator: Înţeleg că va fi un exerciţiu complex, la care vor participa 2.200 de militari, în principal din SUA, România şi Regatul Unit al Marii Britanii. Se va desfăşura în curând. Cu ce vom participa noi ca tehnică? Am avut ocazia să vedem deja ce au adus americanii, este vorba în principal de transportoarele blindate Striker. Cu ce vom merge noi la acest exerciţiu?

Dorin Ioniţă: Vom participa cu tehnica clasică, cu transportoare blindate, de tip MLI, vom participa cu tancuri, cu armament de artilerie, sprijinul Aviaţiei, angajăm forţe speciale şi o serie întreagă de alte capabilităţi de nişă, precum psihologicul război electronic CBRN şi chiar CIMIC.

Realizator: Înţeleg. Este, probabil, cea mai mare aplicaţie desfăşurată în acest an pe teritoriul României sau chiar în ultima perioadă?

Dorin Ioniţă: Nu. Este doar începutul unui amplu fenomen al exerciţiilor, dacă ne permitem această expresie, sub umbrela operaţiei "Atlantic Resolve". Cel mai mare va fi exerciţiul la nivel strategic organizat de Statul Major General, exerciţiul "HISTRIA" din toamna acestui an.

Realizator: Peste 80.000 de militari sunt în prezent angajaţi pe teritoriul Rusiei, în cadrul unor exerciţii militare la scară largă, o demonstraţie de forţă la care participă nave de război, apărarea antiaeriană, blindate şi bombardiere strategice. 8.000 de soldaţi au fost desfăşuraţi în Crimeea, peninsulă anexată ilegal de Rusia, şi în sud-vest, în apropiere de graniţa cu Ucraina. În Crimeea au fost desfăşurate bombardiere strategice, iar  în regiunea strategică Arctica, acolo sunt 38.000 de militari imobilizaţi ruşi. 3.000 de militari au fost desfăşuraţi în insula Sahalin, în apropiere de Japonia, în Extremul Orient rus, unde au fost instalate şi baterii de rachete antiaeriene. Tot în cadrul acestor operaţiuni, 20 de nave de război, vedete şi submarine se îndreaptă către Marea Baltică. Exerciţiile militare vor dura până la sfârşitul lunii martie, după cum a anunţat Statul Major al Armatei ruse. Cu alte cuvinte, Rusia a declanşat o adevărată demonstraţie de forţă, aşa cum transmite, de la Moscova, Alexandr Beleavschi.

Reporter: Viceministrul de externe, Aleksei Meşkov, a declarat că Rusia este profund îngrijorată de creşterea, de câteva ori, a numărului de exerciţii NATO în apropierea de graniţele sale. Asemenea acţiuni, a spus el, duc doar la destabilizarea şi tensionarea situaţiei în nord-estul Europei. Experţii militari ruşi consideră manevrele Alianţei drept provocări directe la adresa Rusiei, iar, de pildă, actul exerciţiu "Joint Viking" din nordul Norvegiei, unde aceasta are graniţă directă cu Rusia, o încercare de a testa capacitatea militară a Rusiei, în regiunea Arctică. Reacţia iniţială la exerciţiile din Norvegia a fost una de rutină. Luni, însă, preşedintele Putin a declanşat o veritabilă demonstraţie de forţă, ordonând un control inopinat al capacităţii de luptă a Flotei Nordului şi a unor trupe de elită, din alte districte militare, în cadrul unor exerciţii neanunţate în prealabil, la care participă 40.000 de militari. În paralel, are loc un exerciţiu strategic de Stat Major, cu participarea elementelor triadei nucleare, în cadrul căruia acţiunile din Arctica sunt corelate cu acţiuni în Crimeea, unde vor fi relocate bombardiere strategice TU-22 M3, capabile să poarte rachete nucleare şi în alte regiuni, inclusiv Kaliningrad, unde vor fi desfăşurate complexe de rachete mobile tactice Iskander, ce pot lansa şi ele rachete nucleare. Desfăşurarea bombardierelor nucleare în Crimeea şi a rachetelor Iskander în Kaliningrad este un răspuns militar, dar şi politic explicit la desfăşurarea elementelor scuturilor antirachetă în Polonia şi România şi decizia NATO de a înfiinţa centre de comandă în mai multe ţări est-europene, inclusiv România.,

Realizator:  Domnule colonel Ion Petrescu, exerciţiile acestea costă şi economia Rusiei nu este tocmai pe un trend ascendent. Ce vor spune "ciulovecii" despre aceste exerciţii?

Ion Petrescu: Sigur că ascultătorii emisiunii dvs sunt oameni care întotdeauna v-au apreciat echilibrul şi trebuie să facem o distincţie între ruşii lucizi şi cei care conduc acum la Moscova, Federaţia Rusă, între dorinţa de mărire a lui Putin, care tocmai a anunţat că până la data de 9 mai va fi inaugurat un muzeu dedicat lui Stalin, dictatorului Stalin, acel Stalin care ne-a luat Basarabia, iar în acelaşi timp, tot astăzi, lucrurile se prezintă şi de partea celalaltă de o manieră tonifiantă, pentru că forţele terestre americane tocmai au anunţat că, între 29 martie şi 1 aprilie, 516 militari americani, cu 118 blindate, vor traversa Cehia, într-o demonstraţie a angajamentului SUA faţă de aliaţii europeni. Este zăngănit de arme mai mare în partea răsăriteană a frontierei NATO,  este un angajament al superputerii lumii de a fi alături de aliaţi, este bine că militarii noştri se antrenează cu militarii americani, dar, în acelaşi timp, clasa politică românească trebuie să îşi păstreze luciditatea şi banii promişi forţelor armate române cât mai repede să le fie daţi generalilor români, care ştiu cum să folosească banul contribuabilului român pentru a întări armata ţării.

Realizator: În Senatul SUA s-a discutat despre intenţia lui Vladimi Putin de a testa Articolul 5 din Tratatul NATO, dar chiar şi doctrina de securitate a Rusiei poate reprezenta o ameninţare. Transmite din SUA Doina Saiciuc.

Reporter: O majoritate a analiştilor de la Washington cred că este nevoie să i se spună clar Rusiei că, în eventualitatea unui atac împotriva unui stat NATO, inclusiv un atac deghizat, sub forma unuia hibrid, NATO va consolida forţele aliatului atacat cu substanţiale forţe convenţionale şi că vor exista repercursiuni economice şi politice. Iar răspunsul NATO nu ar trebui să fie în mod necesar simetric. Recent, într-o audiere în Comitetul pentru Relaţii Externe al Senatului american, directorul pentru Politicile şi Planurile Strategice ale Pentagonului, viceamiralul Frank Pandolfe, a admis, tacit, că Vladimir Putin ar putea încerca să testeze Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic. Frank Pandolfe:" În primul rând angajamentul nostru faţă de Articolul 5 este de neclintit, aşa cum sunt angajamentele tuturor aliaţilor noştri. Cred că acest lucru trebuie înţeles şi cred că este înţeles. Pentru a accentua acest fapt, NATO a activat măsuri de reasigurare, care includ forţe aeriene, terestre şi navale, în părţile de est ale Europei. Îşi adaptează, de asemenea, structura forţelor, cu forţe militare de înaltă capacitate, pentru a facilita trimiterea de trupe în estul Europei, dacă este nevoie. Este un angajament luat la nivelul şefilor de stat." Reporter: Directorul Centrului Eurasia al Consiliului Atlantic din Washington, fost ambasador al SUA la Kiev, John Herbst, spune că principala întrebare pe care trebuie să o ridice liderii occidentali este dacă doctrina de securitate a lui Vladimir Putin reprezintă ea însăşi o ameninţare pentru ţările vecine Rusiei şi pentru Occident. Or, răspunsul ar fi da, pentru că faptele vin să releve că obiectivele lui Putin includ afirmarea dreptului de a interveni în spaţiul postsovietic şi de a slăbi prezenţa NATO în Europa. Iar aceste obiective sunt un pericol la adresa securităţii SUA, insistă ambasadorul Herbst, una din cele mai autorizate voci în politica externă a SUA faţă de Rusia şi estul Europei. John Herbst: "Dl Putin a declarat că trebuie să aibă o sferă de influenţă în spaţiul postsovietic, nu doar în lumea postrusească, ci şi în ţările fostului Pact de la Varşovia. "

Realizator: Vorbim, aşadar, de SUA, de unde vin şi aeronavele F-16, de la Lockheed Martin. Dle general Florentin Brătulescu, înţeleg că pe piloţii militari români îi cam mănâncă palmele, în aşteptarea manşei aeronavei F-16. Cum se derulează programul de pregătire şi trecere la monocomandă F-16?

Florentin Brătulescu: Plastică exprimarea dumneavoastră, dar pe cât de plastică şi pe atât de reală.

Realizator: Cred că de-abia aşteaptă piloţii români să fie...

Florentin Brătulescu: Este foarte adevărat, sunt foarte interesaţi, au intrat în program de pregătire. Sunt mai mulţi în acest program cuprinşi. Vă daţi seama că aceia care sunt deja acolo şi au ieşit la simplă, au ieşit la simplă pe avioanele noastre, care sunt ale României, şi cu care se vor întoarce...

Realizator: F-16-le noastre.

Florentin Brătulescu: F-16-le noastre. Sunt foarte mândri şi cei din ţară sunt foarte mândri de colegii care sunt în Portugalia în momentul de faţă. Vă daţi seama că are un impact extraordinar asupra procesului de instruire. Se face după o nouă filozofie, faţă de ceea ce s-a realizat până în momentul de faţă. Expresia pentru acest moment este "do more with less". Aş putea spune că...

Realizator: Adică să facă mai mult şi cu mai mare uşurinţă în exerciţii.

Florentin Brătulescu: Exact. Mulţumesc pentru sprijin.

Realizator: Ascultătorii noştri trebuie să înţeleagă clar ce vrem să le transmitem, domnule general.

Florentin Brătulescu: Această pregătire va conduce către capacitatea combativă a forţelor aeriene la un nivel fără precedent, în momentul în care vom avea F-16 în România; oamenii vor fi deja pregătiţi. Nu vorbim numai de piloţi, acolo sunt şi tehnici, sunt şi oameni care planifică aceste misiuni pentru F-16.

Realizator: Înţeleg că din cele 12 aeronave F-16 şase sunt deja luate în inventar de Forţele Aeriene Române. Să sperăm că cu cât mai repede şi cu atât mai bine să vedem aceste aeronave în România, la Feteşti sau la Câmpia Turzii, de unde pot opera. Există şi informaţii că s-ar putea ca, pe lângă cele 12 aeronave, România să mai achizioneze încă 12 în viitor. Să sperăm că se va întâmpla aşa. Foarte pe scurt, vreau să-mi spuneţi, A-10 când vor veni în România?

Florentin Brătulescu: A-10 vor veni la sfârşitul acestei luni, mai precis pe 26, vor acţiona împreună cu aeronavele noastre de la Câmpia Turzii, în poligonul Cincu. Vor veni împreună sau însoţiţi de 300 de militari.

Realizator: În poligonul Cincu, probabil, vor simula atacul blindatelor.

Florentin Brătulescu: Da, da. Sunt destinaţi pentru misiuni aer-sol.

Realizator: Domnule colonel Petrescu, încheiem cu dumneavoastră, cât de importante sunt aceste exerciţii?

Ion Petrescu: Exerciţiile sunt foarte importante, dar aş încheia, cu permisiunea dumneavoastră, cu o veste bună: generalul Ben Hodges, care conduce trupele americane în Europa, a declarat, la începutul acestei săptămâni, la Washington D.C., ziariştilor americani, că, deşi Rusia face un joc interesant vizavi de exerciţiile pe care dumneavoastră le-aţi menţionat, nu are capacitatea acum, poate peste trei, patru ani, de a acţiona în două zone: în Ucraina şi în ţarile baltice.

Realizator: Poate niciodată nu vor putea să acţioneze, nu doar peste patru, cinci ani, domnule colonel, ca să fim optimişti. Scurt, despre exerciţii.

Ion Petrescu: Este o probă a profesionalismului militarilor noştri, a capacităţii lor de a relaţiona cu militarii americani, cu militarii aliaţi, nu numai în treatrele de operaţii, cum a fost cazul în Irak, în Afganistan, unde aţi fost şi dumneavoastră corespondent de război, şi este o dovadă a faptului că armata este, la nivelul NATO, la fel de importantă ca armata Poloniei, de fapt, Polonia şi România fiind pilonii defensivei NATO, la frontiera de est a Alianţei Nord-Atlantice.

Realizator: În acest moment, se pare că NATO se bazează, în primul rând, în această zonă de frontieră, pe Polonia, România şi SUA; cu toate că sunt foarte departe, parteneriatul nostru strategic cu SUA ne este de mare ajutor acum.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite