VIDEO Cum arată SUA cu patru zile înainte de Apocalipsa financiară

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
John Boehner si Barack Obama nu au ajuns la un compromis / FOTO Reuters
John Boehner si Barack Obama nu au ajuns la un compromis / FOTO Reuters

Negocierile pentru ridicarea pragului de îndatorare, care se poartă în Congresul Americii, sunt departe de a se fi încheiat. 17 octombrie este data limită până la care democraţii şi republicanii pot ajunge un consens, întrucât, după această dată, SUA fie va intra în faliment tehnic, fie va fi lovită de o austeritate severă.

Un faliment al SUA a fost catalogat de liderii lumii financiare ca fiind ceva „absolut catastrofal”. Mai mulţi analişti au anunţat că, în cazul unui faliment, SUA ar trebui să se pregătească de o serie de disfuncţionalităţi politice care ar putea să arunce în haos cea mai mare economie a lumii.
 
Pragul de indatorare al SUA este în acest moment de 16,7 trilioane de dolari. Acesta este nivelul până la care guvernul SUA se poate împrumuta pentru a-şi plăţi datoriile. Această limită a fost stabilită pentru prima oară în 1917 şi, începând cu 1962, a fost modificată de 77 de ori.
 
Pragul de îndatorare al SUA, de 16,7 trilioane de dolari, a fost însă atins în luna mai. De-atunci, Jacob Lews, secretarul Trezoreriei, a făcut o serie de artificii pentru că guvernul să se finanţeze în continuare fără a mai fi nevoie să se împrumute. Dar Lew a spus că toate aceste manevre vor fi inutile începând de joi, 17 octombrie.
 
Începând cu data de 21 octombrie, SUA va trebui să îşi achite datoriile folosindu-se de numerar. Falimentul va surveni atunci când guvernul nu va putea să plătească un principal sau o dobândă pentru unul dintre bonurile emise de Trezorerie. Prima dobândă pe care SUA trebuie să o achite este în valoare de şase miliarde de dolari şi scadenţa ei este pe 31 octombrie.
 
Mulţi experţi spun că, pentru a evita falimentul, Trezoreria va achita în primul rând datoriile. Dacă nu creşte pragul de îndatorare, guvernul nu va mai putea să îşi plătească la timp alte obligaţii financiare, precum banii ce derivă din asigurările sociale şi rambursările din Medicare. Acele plăţi sunt statuate de lege şi neachitarea lor la timp ar fi similară cu falimentul.
 
Trezoreria face plăţi de 100 de miliarde de dolari pe luna şi toate acestea sunt efectuate automat. Computerele prevăzute cu aceste sisteme de plată nu pot fi programate pentru a face plăţi preferenţial. Chiar şi dacă ar reuşi acest lucru, investitorii vor primi această veste foarte prost. Practic, guvernul nu va mai putea achita nici beneficiile veteranilor, nici salariile angajaţilor din administraţie, iar investitorii vor cere dobânzi mai mari la împrumuturile viitoare.

Singurul lucru pe care îl poate face Trezoreria este să achite mai întâi dobânzile şi să întârzie alte plăţi până când colectează destui bani din taxe pentru a face şi restul plăţilor. Şi asta nu pentru mult timp pentru că, pe 1 noiembrie, asigurări sociale şi plăţi ce derivă din Medicare şi alte plăţi către armată în valoare de 60 de miliarde de dolari vor deveni, la rândul lor, scandente. Dacă pragul de îndatorare nu va fi achitat nici atunci, va fi necesară întârzierea acelor plăţi cu cel puţin 2 săptămâni.  
 

Există în aceste zile o dezbatere privind faptul dacă Barack Obama, în virtutea celui de-al 14-lea Amendament din Constituţie, ar putea să ignore limita de îndatorare. Avocaţii de la Casă Albă spun că este imposibil, dar nu este clar dacă investitorii vor putea să cumpere obligaţiuni emise cu aprobarea Congresului.

Un faliment pe datorii bazate pe bonduri ar fi teribil de dificil de gestionat, iar consecinţele sale s-ar reverbera în economiile lumii. Nu cred că mai este momentul de glumiţe”, a spus Mike Kendall, director executiv la JBWere.  
 
Joe Hockey, trezorierul federal, a spus la o conferinţa comună susţinută în weekend de Banca Mondială şi FMI că este încrezător că se va ajunge la o rezoluţie, deşi pieţele au început să fie din ce în ce mai volatile. „Nu va mai exista viaţă după faliment. Va fi ca un virus mortal care se va răspândi cu o rapiditate uluitoare”, a avertizat şi Anshu Jain, directorul executiv al Deutsche Bank.
 
Jamie Dimon, directorul executiv de la JPMorgan, a spus că băncile au cheltuit mari cantităţi de bani pregătindu-se de un faliment al Statelor Unite, care ar putea anula toate eforturile făcute de aceste instituţii financiare pentru ieşirea din criza economică existentă.  
 
Pe lângă închiderea guvernului SUA şi a temerilor privind falimentul celei mai mari economii mondiale mai există pericolul că Rezerva Federală să îşi întârzie planurile privind retragerea din programul de achiziţionare lunară de obligaţiuni în valoare de 85 de trilioane de dolari.
 
John Boehner a anunţat, sâmbătă dimineaţă, că Barack Obama nu a reuşit să ajungă la o înţelegere cu republicanii. Preşedintele a respins propunerile noastre”, a spus republicanul Raul Labrador. Parlamentarii au zugrăvit în culori sumbre discuţiile cu Casa Albă, după ce Obama l-a sunat pe Boehner pentru a dezbate o propunere prezentată joi. „Preşedintele trebuie să pună şi el pe masă ceva. Toţi ochii sunt acum pe Senat, întrucât toată lumea se întreabă ce vor face senatorii republicani”, a atras atenţia Adam Kinzinger, parlamentar republican.
 
Sâmbătă, un proiect de lege care prevedea extinderea limitei de îndatorare a SUA până la finele lui 2014 a picat în Senat în urma unui vot procedural. Măsura de a ridica limita de îndatorare fără a o conecta cu alte propuneri legislative a picat în Senat cu puţin sub 60 de voturi.   
 
Senatorii democraţi şi republicani păreau a fi foarte aproape de a ajunge la o înţelegere pentru a relansa activitatea guvernului şi să ridice limita pragului de îndatorare. Republicanii i-au transmis lui Obama că sunt dispuşi să extindă pentru şase săptămâni pragul de îndatorare al SUA în schimbul negocierilor pe marginea implementării unor reduceri ale deficitului bugetar.
 
Numărătoarea inversă, însă, a început şi mai sunt cinci patru până la Apocalipsa financiară.

Dacă SUA nu îşi plăteşte datoriile şi va intra în incapacitate de plată, atunci toată economia mondială se va prăbuşi. Toate pieţele financiare din Brazilia până în Elveţia vor fi destabilizate, iar mecanismul economic cu o cifră de afaceri de cinci trilioane va fi stopat.
 
Dolarul se va prăbuşi, iar preţul aurului va exploda, absorbind toate resursele financiare. Sistemul financiar, aşa cum este el în prezent, va înceta să mai existe. Practic, de pe pieţele financiare va dispărea principalul instrument de plată: bondurile americane. Bonurile de la Trezoreria Americană sunt folosite ca garanţie pentru numeroase operaţiuni financiare de pe pieţele globale. Atâta timp cât nu vor mai fi garanţii, nu vor mai exista niciun fel de înţelegeri.
 
Republicanul John Boehner le-a promis, însă, colegilor săi republicani că nu va permite ca SUA să ajungă în faliment. Nu este clar modul prin care va reuşi acest lucru, întrucât discuţiile de joi s-au finalizat fără rezultat.
 
Dacă scenariul pesimist, acela în care republicanii şi democraţii nu vor bate palma, se va transpune în realitate, atunci Obama nu va avea curajul să declare falimentul ţării. În schimb, va încerca să îngheţe nivelul bugetului, iar acest lucru va atrage după sine măsuri de austeritate. Aşa s-a întâmplat în multe ţări din Europa, dar - ţinând cont de rolul pe care SUA îl joacă pe pieţele globale - o astfel de decizie va afecta întregul mapamond.
 
Un eventual faliment al SUA va conduce către o reducere cu 10% a PIB şi cu 35% a cheltuielilor guvernamentale. Consumul va scadea şi el cu 175 de miliarde de dolari, adică cu 1% din ceea ce înseamnă economia americană. Mai mult, pieţele de capital se vor prăbuşi, iar gospodăriile vor ajunge supraîndatorate.
 
Ceea ce mai este de notat este că nici măcar un buget provizoriu bazat pe o ridicare temporară a plafonului de îndatorare nu îi va mulţumi pe investitori, întrucât situaţia tensionată va rămâne neschimbată atât timp cât există o ameninţare certă că agenţiile de rating Fitch şi Moody ar putea să reducă ratingul SUA în următoarea perioadă.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite