Uciderea generalului iranian Soleimani, operaţiune fără precedent pentru armata americană VIDEO
0Raidul american fără precedent în care generalul iranian Qassem Soleimani a fost ucis vineri la Bagdad deschide o perioadă de incertitudine pentru Statele Unite şi aliaţii săi din regiune şi ridică multe întrebări.
Pentagonul a rămas vag în legătură cu operaţiunea în sine, atunci când a admis într-o declaraţie că a efectuat această acţiune la ordinul preşedintelui Donald Trump. Dar, potrivit mai multor surse mass-media americane, aceasta a fost realizată cu ajutorul unei drone americane de tip MQ-9 Reaper, care a lovit două vehicule, în unul se afla Soleimani, liderul Gardienilor Revoluţiei, armata de elită a republicii islamice, pe drumul spre aeroportul internaţional din Bagdad. În atentat a murit Abou Mehdi al-Mouhandis, numărul doi al Hachd al-Chaabi, o coaliţie de paramilitari pro-Iran, acum integraţi de statul irakian.
Este vorba despre cea mai importantă operaţiune de "decapitare" condusă vreodată de Statele Unite, de mai mare amploare decât cele în care au fost ucişi Abou Bakr al-Baghdadi sau Oussama Ben Laden, şefii grupărilor Stat islamic (SI) şi Al-Qaïda, a comentat Phillip Smyth, specialist american în grupările şiite armate.
Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a publicat prima postare în care comentează situaţia creată după asasinarea generalului Corpului Gărzilor Revoluţionare ale Iranului, Qaseim Soleimani.
"Iranul nu a câştigat niciodat vreun război, însă nu a pierdut în nicio negociere!", a scris Trump pe Twitter.
Operaţiune în stil israelian
Acest stil de asasinat al militarilor străini face să ne gândim mai mult la metodele armatei israeliene decât la soldaţii americani, care de obicei organizează cu precizie operaţiunile forţelor lor speciale atunci când vor să elimine persoanele dorite precum Osama bin Laden sau, mai recent, liderul grupării Statului Islamic Abu Bakr Al-Baghdadi.
De ce acum?
Statele Unite urmăreau pas cu pas de câteva luni mişcările generalului Soleimani şi l-ar fi putut ucide cu mult înainte. Pentagonul a explicat că generalul iranian „pregătea planuri de atacare a diplomaţilor şi soldaţilor americani din Irak şi din toată regiunea”.
Anterior, ministrul Apărării, Mark Esper, a avertizat că Statele Unite nu vor ezita să ia măsuri „preventive” dacă vor sesiza noi atacuri în pregătire. El a avertizat că decesul de săptămâna trecută a unui subcontractant american într-un atac cu rachetă pe o bază din Kirkuk (nord) atribuit unei facţiuni pro-iraniene a „schimbat jocul”.
Didier Billion, director adjunct al Institutului pentru relaţii internaţionale şi strategice (Iris) şi specialist în Orientul Mijlociu, spune că „nu trebuie subestimată importanţa acestei decizii iresponsabile a lui Donald Trump care a ordonat uciderea generalului. De la retragerea unilaterală a Statelor Unite din acordul nuclear din mai 2018, tensiunile cu Iranul au crescut. Ceea ce a fost foarte important a fost că aceste tensiuni au fost ţinute sub control. A avut un impact puternic asupra vieţii zilnice a iranienilor. Cu toate acestea, nu au fost multe derapaje militare: câteva incidente în Golf, bombardarea câmpurilor petroliere din Arabia Saudită. A fost o luptă cu perdea. Nimeni nu a trecut linia roşie.
Mă tem foarte mult că acum a fost depăşită de această decizie, din cauza calităţii ţintei şi a importanţei sale în dispozitivul regional iranian. Tensiunile s-au reluat în ultimele ore, cu asedierea ambasadei americane la Bagdad, fără îndoială, condus de miliţii iraniene. Este evident că Soleimani a jucat un rol. Acest atac a avut loc în urma atacurilor ţintite asupra Statelor Unite.
Care ar putea fi consecinţele?
„Iranienii nu vor sta cu mâinile încrucişate, spune analistul. Nu ştiu cum vor reacţiona sau unde şi când. Probabil că nu va fi imediat, dar nu există niciun dubiu că vor reacţiona. Ne aflăm într-o nouă secvenţă, deschisă de acest asasinat ţintit, desfăşurat în afara tuturor convenţiilor internaţionale. Nu controlez toţi parametrii, dar, îmi pot imagina că va exista o reînviere a acţiunii militare împotriva obiectivelor americane, bazelor militare, ambasadelor sau intereselor SUA din regiune.
Există, de asemenea, riscuri pentru Israel, care poate fi o ţintă. Miliţiile pro-iraniene desfăşurate în Siria au capacitatea de a lovi oraşe israeliene. În regiune, va avea loc o mobilizare a tuturor forţelor apropiate Iranului, în Irak, Liban şi în Siria. Nu vreau să spun că există riscul unei conflagraţii generale, nu ştiu nimic despre asta, dar situaţia este foarte îngrijorătoare. Vor fi consecinţe, chiar dacă nu putem să le măsurăm bine la acest moment, spune Didier Billion.
Preţul petrolului a crescut cu peste 4% după anunţul morţii lui Soleimani, pieţele temându-se o escaladare a tensiunilor în regiune.
Iranul a promis să se răzbune, aşa cum a făcut mişcarea şiită libaneză Hezbollah, care s-a angajat să „ pedeapseacă criminalii (...) din întreaga lume".
Numeroasele grupuri pro-iraniene din regiune ar putea lansa atacuri împotriva bazelor americane din statele Golfului sau împotriva tancurilor petroliere sau a navelor comerciale din strâmtoarea Hormuz pe care Teheranul o poate închide în orice moment.
Iranienii ar putea viza numeroasele baze în care armata americană este desfăşurată în Irak, în Siria, alte ambasade americane din regiune sau să atace aliaţi americani precum Israel sau Arabia Saudită sau chiar ţări europeană.
Rebelii yemeniţi Houthi, susţinuţi de Teheran, au cerut vineri "represalii rapide şi directe" după asasinatul generalului iranian Qassem Soleimani în Irak de forţele americane. "Condamnăm acest asasinat iar represalii rapide şi directe sunt soluţia", a declarat Mohammed Ali al-Houthi, un înalt responsabil al rebelilor, pe contul de Twitter. Kim Ghattas, de la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat că este dificil de ştiut cum se va dezvolta situaţia. „Un război? Haos? Represalii limitate? Nimic? Nimeni nu ştie cu adevărat, nici în zonă, nici la Washington, pentru că acest lucru nu are precedent“.
Ce măsuri de securitate au fost luate?
După asasinatul generalului Qassem Soleimani, aflat în fruntea forţelor al-Qods, Statele Unite şi-au îndemnat cetăţenii să părăsească Irakul "imediat". Statele Unite au trimis în ultimele luni peste 14.000 de militari în regiune şi a anunţat că va trimite alţi 500 de bărbaţi după atacul ambasadei sale din Bagdad.Statele Unite au trimis în ultimele luni peste 14.000 de militari în regiune şi a anunţat că va trimite alţi 500 de soldaţi după atacul ambasadei sale din Bagdad.
Pe aceeaşi temă:
Comandantul Gărzilor Revoluţionare iraniene, ucis în Irak în urma unui raid aerian american
SUA le cer cetăţenilor americani să „părăsească imediat“ Irakul
Se încarcă comentariile...
