Thomas K. Yazdgerdi, trimis special al Departamentului de Stat: România se preocupă de soarta supravieţuitorilor Holocaustului

Thomas K. Yazdgerdi, trimis special al Departamentului de Stat: România se preocupă de soarta supravieţuitorilor Holocaustului

Thomas K. Yazdgerdi, trimis special al Departamentului de Stat pentru problemele Holocaustului

Thomas K. Yazdgerdi, trimis special al Departamentului de Stat pentru problemele Holocaustului, a efectuat o vizită în România, dar şi în alte ţări europene. Scopul acestei vizite, a declarat el la o masă rotundă, a fost de a facilita şi stimula, împreună cu autorităţile din România, soluţionarea unor probleme legate strâns de situaţia supravieţuitorilor Holocaustului.

 Cele mai importante două aspecte abordate în acest context au fost restituirea bunurilor evreieşti –atât private cât şi comunitare - şi cel al pensiilor pentru supravieţuitori care au plecat din România şi nu mai au cetăţenie română.

Referindu-se la această ultimă problemă, Thomas Yazgerdi care a stat de vorbă cu o serie de oficialităţi guvernamentale, de la biroul primului ministru şi de la Ministerul de Externe, a arătat că autorităţile române au manifestat înţelegere şi au promis că vor interveni pentru a facilita obţinerea pensiilor de către supravieţuitorii care au suferit atât de mult.

În ceea ce priveşte restituirea proprietăţilor private, după părerea demnitarului american, este vorba mai mult de lipsa documentaţiei şi a personalului care să se ocupe de problemă. El a arătat că, din păcate, în cazul restituirilor, persoanele în cauză trebuie să aştepte chiar şi cinci ani ceea ce, ţinând cont de vârsta înaintată a celor interesaţi este foarte mult.

” De aceea am rugat guvernul român să încerce să scurteze acest termen”, a spus oficialul american. La proprietăţile comunitare - sinagogi, cimitire şi altele, uneori este mai uşor să respingi aceste cereri decât să le soluţionezi, să faci cercetări şi documentare.

Din fericire, cele mai multe cereri sunt rezolvate şi aici intervine şi activitatea energică a fundaţiei  româno-israeliano-americane ”Caritatea” cu care guvernul român dar şi Statele Unite colaborează foarte bine. Ultima problemă este cea a proprietăţilor fără moştenitori, când familii întregi au murit în Hololcaust.

Aici sunt necesare  cercetări aprofundate şi guvernul român a acceptat să  se implice pozitiv. El va fi ajutat de bogata experienţă  a Organizaţiei Mondiale de Restituire a Bunurilor Evreieşti,  ai cărei reprezentanţi au participat, împreună cu Ambasada Israelului, la aceste discuţii.

Menţionând înţelegerea de la Terezin din 2009 în cadrul căreia o serie de ţări , inclusiv România, s-au angajat să rezolve chestiunea restituirilor, demnitarul american a arătat că de-acum înainte Departamentul de Stat va controla măsura în care statele care s-au angajat le-au şi respectat şi acest capitol va  figura în Raportul anual al Departamentului de Stat privind drepturile omului.

România a făcut progrese şi există speranţa ca ele să se soluţioneze definitiv. Cât timp , în pofida dificultăţilor, se manifestă bunăvoinţă din partea guvernului român, Statele Unite sunt convinse că problemele se vor rezolva.

În cadrul mesei rotunde a fost abordat şi efectul discursului urii şi ce măsuri s-ar putea lua, mai ales împotriva celor din social media. Opinia vorbitorului a fost ca ar fi necesară elaborarea unei poziţii comune împotriva fenomenului ,ca şi împotriva manifestărilor extremiste.

Un alt aspect abordat cu autorităţile române, a mai spus demnitarul american, a fost cea a educaţiei Holocaustului. Statele Unite  susţin astfel de iniţiative pentru ca tinerii, copii de pretutindeni, atât în România, cât şi în Statele Unite să cunoască trecutul, Holocaustul, să ştie că acesta a fost un eveniment singular tragic care trebuie cunoscut. Există instituţii şi resurse care pot fi folosite pentru educarea tinerei generaţii.

Vorbitorul a scos în evidenţă contribuţia României ca preşedinte al  IHRA în elaborarea definiţiei de lucru a antisemitismului, adoptată de mai multe state. SUA nu se găsesc printre ele deoarece au adoptat o definiţie aproape similară în 2010.  Thomas Yazgerdi şi-a manifestat satisfacţia că în România se va deschide un Muzeu al Istoriei Evreilor şi Holocaustului.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: