SUA spun că nu se vor lupta pentru Ucraina dacă Putin invadează, dar ar putea fi totuşi trase într-un conflict cu Rusia
0
Temerile cu privire la o invazie rusă în Ucraina sunt în creştere, dar opţiunile diplomatice încă rămân. Preşedintele american Joe Biden a declarat că SUA nu se vor implica militar în Ucraina dacă Putin invadează, dar ar putea fi totuşi trase într-un conflict cu Rusia, avertizează analiştii.
Rusia continuă să transfere avioane de luptă Su-35S din Extremul Orient în Belarus, unde vor participa la exerciţiile militare comune "Allied Resolve 2022", a comunicat miercuri Ministerul Apărării rus, citat de agenţiile de presă Interfax şi RIA Novosti, aceste aplicaţii intervenind în contextul unor tensiuni crescute între Rusia şi Occident legate de Ucraina.
"Avioanele de luptă multirol Su-35S din Districtul militar Est, implicate în verificarea forţelor de reacţie ale Uniunii statale continuă relocarea pe aerodromurile din Belarus", indică ministerul într-un comunicat, care remarcă faptul că în drumul lor spre Belarus aparatele de zbor fac escale pe aerodromurile din districtele militare Centru şi Vest.
"După sosirea în Belarus, echipajele avioanelor multirol Su-35S îşi vor prelua atribuţiile de apărare antiaeriană în cadrul verificărilor vizând funcţionarea sistemul unificat de apărare aeriană a Uniunii statale" Rusia-Belarus, relevă documentul.
Rusia şi Belarus organizează exerciţii comune pentru inspectarea pregătirii forţelor de reacţie ale Uniunii lor statale, notează Interfax pe fondul temerilor Kievului şi ale Occidentului că Moscova, care a comasat zeci de mii de militari şi echipamente în apropiere de frontiera ucraineană, ar putea declanşa un atac împotriva Ucrainei dinspre teritoriul belarus.
Potrivit viceministrului rus al apărării, Aleksandr Fomin, în prima etapă a acestor manevre - până la 9 februarie - este planificată relocarea şi formarea de grupuri armate. În a doua etapă - din 10 până în 20 februarie - vor avea loc exerciţiile propriu-zise. Moscova nu a precizat numărul de militari şi cel al echipamentelor implicate în aceste aplicaţii, conform agenţiilor de presă ruse.
Potrivit unor experţi ruşi, avionul multirol Su-35S este cel mai avansat aparat aerian de luptă al armatei ruse din punct de vedere tehnologic, cu un potenţial apropiat de Su-57, un avion de luptă de generaţia a cincea dezvoltat de către Rusia.
La aceste aplicaţii vor participa aproape toate forţele armate ale Belarus, precum şi unităţi din cadrul Districtului militar Est al Federaţiei Ruse, ale Forţelor aeriene şi celor aeropurtate ruse, indicase la 21 ianuarie şeful Direcţiei principale pentru antrenamente al Ministerului belarus al Apărării, Andrei Nekraşevici.
Potrivit Ministerului rus al Apărării, numărul militarilor şi al tehnicii implicate în respectivele manevre intră sub incidenţa Documentului de la Viena din 2011 şi nu depăşeşte parametrii care ar necesita notificarea altor ţări.
În acelaşi timp, Conflict Intelligence Team (CIT)- un grup de jurnalişti şi bloggeri independenţi care investighează conflictelor armate - a relatat marţi că paraşutişti ruşi au început să fie transferaţi mai aproape de graniţa cu Ucraina şi în Belarus, potrivit The Insider, un site rusesc de investigaţii care colaborează cu Bellingcat.
Un videoclip postat la 24 ianuarie pe TikTok arată tehnică militară transportată pe calea ferată. Înregistrarea ar fi fost filmată în regiunea Briansk, la graniţa cu Belarus şi Ucraina. Vehiculele blindate sunt acoperite cu prelată, dar expertul CIT, Rob Lee, a identificat vehicule de luptă aeropurtate BMD-4M şi transportoare blindate aeropurtate BTR-MDM.
"În total, garnitura de tren transportă 31 de vehicule BMD-4M şi 8 BTR-MDM, ceea ce corespunde unui batalion. Garnitura include cinci vagoane de pasageri, care pot transporta peste 250 de persoane", afirmă el, adăugând că a identificat şi opt camioane KAMAZ-43501, utilizate de obicei de Forţele aeropurtate ruse.
Camioane de acelaşi tip apar şi într-un videoclip cu un convoi rusesc, realizat - conform descrierii - în apropiere de graniţa dintre Belarus şi Polonia, conform CIT.
Potrivit datelor Căilor ferate ruse, garnitura cu tehnică militară a pornit din staţia Tekstilnaia, regiunea Ivanovo (centrul părţii europene a Rusiei), unde îşi are baza Regimentul 217 de garda aeropurtată al Diviziei 98 aeropurtată, care a participat recent la misiunea "de menţinere a păcii" în cadrul forţelor comune ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) în Kazahstan.
SUA au avertizat marţi că Belarusul se va expune unei riposte "rapide" şi "ferme" dacă va permite Rusiei să utilizeze teritoriul său pentru a ataca Ucraina, potrivit AFP.
"Dacă o invazie ar începe din Belarus, dacă soldaţii ruşi ar urma să staţioneze permanent pe teritoriul său, NATO şi-ar putea revizui, de asemenea, postura în ţările care se învecinează cu Belarusul", a avertizat Ned Price, purtător de cuvânt al diplomaţiei americane.
Diplomaţia mai are o şansă
În următoarele câteva zile se aşteaptă ca administraţia Biden şi NATO să răspundă, în scris, solicitărilor de anvergură ale lui Vladimir Putin. Cea mai grea problemă dintre toate este cererea liderului de la Kremlin ca Ucraina să-şi inverseze „deriva” către Occident. Aceasta este o chestiune de sentiment naţional, iar sondajele arată că, în anii de la capturarea Crimeei de către Rusia în 2014, ucrainenii au devenit mai dornici ca niciodată să se alăture alianţei occidentale, scrie „The New York Times“. Nu sunt puţine întrebările cu privire la situaţia din Ucraina, dar cea mai importantă este dacă va fi sau nu război. Şi aici, opiniile experţilor diferă semnificativ. Nick Paton Walsh de la CNN spune că o ofensivă rusă împotriva Ucrainei ar fi, pentru Kremlin, „o idee foarte proastă”.
Dar în revista „Foreign Affairs“, Alexander Vindman şi Dominic Cruz Bustillos susţin că scenariul cel mai plauzibil este o invazie „amplă şi catastrofică”, luând ân calcul poziţionarea militară a forţelor trimise la frontieră de Vladimir Putin. Cei doi autori cred că obiectivul lui Putin este să destabilizeze şi să facă Ucraina să eşueze, ori nici diplomaţia şi nici controlul exercitat de Moscova în estul acelei ţări nu duc la îndeplinirea obiectivului respectiv. Aceasta poziţie porneşte de la premiza că, între mizele lui Putin, Ucraina ocupă un loc central, ori asta dezamorsează teoria că el ar fi dispus să lase Ucraina să graviteze către Occident, doar pentru a obţine alte concesii.
Alberto Nardelli şi Evgenia Pismennaia cred însă că apropiatele Jocuri Olimpice din China ar putea încetini planul lui Putin, care nu va dori să-l antagonizeze pe preşedintele chinez, Xi Jinping, care a investit miliarde de dolari pentru a proiecta o imagine pozitivă prin lentila Jocurilor. China a cerut un arminisţiu global, o săptămână înainte şi una după Jocuri, ori a declanşa un război va fi privit în China ca un afront. Experţi militari spun că fereastra 28 ianuarie – 20 martie este complicată dacă ruşii îşi doresc o victorie şi înaintare rapide, pentru că zăpada şi gheaţa fac loc atunci noroiului şi ploilor. În Slate, Fred Kaplan spune că un acord diplomatic este posibil, aceasta fiind tabăra care crede că Putin îşi doreşte de fapt concesii geostrategice ample.
Carolin de Guyter adaugă în „ Foreign Policy“ că Vladimir Putin ar fi obţinut de-acum ce îşi dorea – negocieri la nivel înalt în care Rusia să fie tratată ca o mare putere. De la Centrul Wilson, Nina Jankowicz scrie că dincolo de aceste calcule nu trebuie uitat că aici nu este vorba doar despre jocuri de putere globale, despre politică şi relaţii internaţionale, ci pericolul pe care potenţiala escaladare îl reprezintă pentru vieţile ucrainienilor.
Propunerea NATO pentru rezolvarea conflictului
NATO va trimite o propunere scrisă Kremlinului la sfârşitul acestei săptămâni, pentru ”a încerca să găsească o cale de urmat”, pe fondul tensiunilor crescânde legate de desfăşurarea de forţe ale Rusiei la graniţa cu Ucraina, a declarat secretarul general al alianţei, Jens Stoltenberg, jurnalistei Christiane Amanpour, de la CNN. ”Vom sublinia că suntem gata să stăm şi să discutăm despre controlul armelor, dezarmare, transparenţa activităţilor militare, mecanismele de reducere a riscurilor şi alte probleme care sunt relevante pentru securitatea europeană. Şi, de asemenea, să ascultăm şi să ascultăm preocupările Rusiei ”, a mai spus Stoltenberg.
Ucraina se teme de trădare
Ucraina nu va accepta concesii decise de marile puteri pentru depăşirea crizei cu Rusia, afirmă ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, referindu-se la negocierile dintre Statele Unite şi Administraţia Vladimir Putin pe tema arhitecturii de securitate din Europa. „Dacă cineva face vreo concesie care să implice Ucraina, în spatele Ucrainei, în primul rând că nu vom accepta. Noi nu vom fi în postura unei ţări care să răspundă la telefon, să asculte instrucţiunile din partea unei mari puteri şi să le urmeze. Noi am plătit mult, inclusiv cu vieţile a 15.000 de cetăţeni, pentru a ne asigura dreptul de a decide propriul viitor şi propriul destin“, a afirmat Dmitro Kuleba, într-un interviu acordat postului CNN.
SUA ar putea fi artase în conflict
Preşedintele american Joe Biden a declarat că SUA nu se vor implica militar în Ucraina dacă Putin invadează, dar ar putea fi totuşi trase într-un conflict cu Rusia, avertizează analiştii. Chiar dacă este puţin probabil ca SUA şi aliaţii săi să intre în război în numele Ucrainei, o invazie ar putea declanşa „o eră a confruntării mai deschise” între Rusia şi NATO, scrie Andrew Lohsen, expert în Rusia la Centrul de Studii Strategice şi Internaţionale, pentru Insider. „Intrăm într-o perioadă în care probabil conflictele vor apărea mai des, chiar cu victime, deoarece nu mai avem reguli convenite cu privire la ceea ce este un comportament acceptabil”, a spus Lohsen. „Acest lucru ne aduce înapoi la o eră a conflictelor expansioniste şi practic dă înapoi ceasul”. Jeffrey Edmonds, fost analist al Agenţiei Centrale de Informaţii, a declarat pentru Insider că este îngrijorat de modul în care vor răspunde SUA şi NATO în cel mai rău scenariu, acela de invazie rusă, care ar putea duce la extinderea conflictului.
Se încarcă comentariile...
