SUA reduc cu un miliard de dolari ajutorul acordat Afganistanului, după o nouă serie de negocieri eşuate

FOTO ARHIVĂ

Statele Unite au redus dramatic  ajutoarele acordate Afganistanului şi au confirmat retragerea treptată a trupelor din această ţară, în urma eşecului unei medieri a lui Mike Pompeo pe lângă liderii politici de la Kabul, relatează AFP.

Şeful diplomaţiei americane a efectuat luni o vizită de opt ore în capitala afgană, iar apoi la Doha, în Qatar, unde s-a întâlnit - pentru prima oară - cu lideri talibani, în speranţa de a pune pe şine un proces de pace deja ameninţat.

Însă la trei săptămâni de la semnarea unui acord de pace istoric între Washington şi talibani, această dublă vizită-surpriză nu a permis o depăşire a ”impasului politic”, potrivit lui Pompeo însuşi, care a evocat însă câteva ”progrese”.

În capitala afgană, secretarul de Stat s-a întâlnit cu preşedintele Ashraf Ghani şi cu fostul şef al Executivului Abdullah Abdullah, care s-a proclamat şi el învingător în alegerile prezidenţiale de la 28 septembrie, pătate de acuzaţii de fraudă.

El a anunţat că le-a transmis un ”mesaj urgent” pentru ca ei să facă ”compromisuri” şi să formeze un guvern de uniune capabil să negocieze cu insurgenţii - următoarea etapă a procesului de pace, care întârzie să se concretizeze.

UN MILIARD MAI PUŢIN

Însă cei doi i-au semnalat apoi ”incapacitatea lor de a ajunge la un acord asupra unui guvern incluzător”, a declarat Pompeo.

Din cauza acestui ”eşec”, pe care Statele Unite ”îl regretă profund”, el a anunţat că ajutorul american acordat Afganistanului va fi redus ”imediat” cu un miliard de dolari şi cu încă un miliard în 2021, în cazul în care impasul continuă.

Recurgând la stimulente şi sancţiuni, el a promis că ajutorul urmează să fie restabilit, în cazul în care Ashraf Ghani şi Abdullah Abdullah ajung la o înţeegere.

Criza politică de la Kabul ameninţă să răstoarne porcesul de pace lansat prin Acordul de la Doha, semnat la 29 februarie.

După 18 ani de război - cel mai îndelungat din istoria americană -, acest text prevede o retragere treptată, în decurs de 14 luni, a tuturor forţelor americane şi străine din Afganistan, cu condiţia ca insurgenţii să-şi respecte angajamentele în domeniul securităţii şi să înceapă negocieri de pace directe fără precedent cu Guvernul de la Kabul.

Însă aceste negocieri interafgane, care urmau să înceapă iniţial la 10 martie, au întârziat deja, din cauza acestei crize instituţionale, dar şi a unui schimb de prizonieri între Kabul şi talibani, prevăzute de acord.

VIDEOCONFERINŢĂ KABUL-TALIBANI

Un nou semn că administraţia lui Donald Trump este hotărâtă să părăsească Afganistanul - odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale din noiembrie în Statele Unite - este faptul că Mike Pompeo a confirmat că retragerea americană continuă - în pofida acestor blocaje.

În Qatar, secretarul de Stat s-a întâlnit, departe de presă, cu ”lideri talibani” - inclusiv cu negociatorul lor şef, mollahul Baradar -, ”pentru a-i îndemna să continue să respecte acordul semnat luna trecută”, a declarat purtătoarea sa de cuvânt.

Duminică, Guvernul afgan şi rebelii au purtat prime discuţii - prin videoconferinţă, din cauza pandemiei covid-19 - pe tema elibărării prizonierilor, o etapă crucială în perspectiva unor eventuale negocieri de pace.

Alte întâlniri virtuale sunt prevăzute, de asemenea, în vederea depăşirii blocajelor.

Măsura, prevăzută de acordul americano-taliban, care nu a fost ratificat de Kabul, prevede eliberarea a până la 5.000 de rebeli în schimbul eliberării a 1.000 de membri ai forţelor afgane.

Schimbul era prevăzut înainte de 10 martie, aşadar înaintea datei prevăzute în vederea lansării negocierilor cu privire la viitorul Afganistanului, însă a fost amânat din cauza unor dezacorduri între cele două tabere.

Preşedintele Ghani, care s-a opus mai întâi unei asemenea măsuri, a propus apoi eliberarea a 1.500 de prizonieri talibani, înaintea discuţiilor interafgane, iar apoi a restului de 3.500 de prizonieri, pe o perioadă de mai multe luni, în cazul în care violenţele scad.

Rebelii au respins acest compromis.

Între timp, violenţele continuă în Afagnistan.

Mike Pompeo a salutat faptul că insurgenţii au încetat să atace trupe străine, apreciind că ei îşi respectă angajamentul cu privire la o ”reducere a violenţei”. Însă talibanii nu şi-au oprit ofensiva împotriva forţelor afgane.

Acestor confruntări armate li se adaugă temeri cu privire la faptul că o criză sanitară de mare amploare ar putea să aibă loc în curând în Afganistan - odată cu o întoarcere, în ultimele săptămâni, a zeci de mii de afgani din Iran, una dintre cele mai afectate ţări de pandemia covid-19.

În contextul în care sistemul de sănătate afgan este extrem de precar, după 40 de ani de război, este puţin probabil ca Afganistanul să poată face faţă unei asemenea crize.