SUA, prinse între două fronturi : Ucraina şi Taiwan

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele american Joe Biden trebuie să găsească soluţii la periculoasele ambiţii ale liderului rus Vladimir Putin de a-şi subordona Ucraina
Preşedintele american Joe Biden trebuie să găsească soluţii la periculoasele ambiţii ale liderului rus Vladimir Putin de a-şi subordona Ucraina

Statele Unite sunt în situaţia de a se descura pe două fronturi, în Europa, unde Rusia presează Ucraina şi în Pacific, unde China ameninţă Taiwanul.

Prşedintele rus Vladimir Putin a masat peste 150.000 de soldaţi la ganiţa Ucrainei, şi cere negocieri şi garanţii scrise la SUA şi NATO că instalaţiile militare aliate nu se vor apropia de graniţele sale. Serviciile secrete americane au semnalat că trupele ruseşti aflate la graniţa cu Ucraina au capacitatea de a declanşa o invazie rapidă şi sunt capabile să pună la punct şi să-şi organizeze liniile de aprovizionare, unităţile medicale şi rezervele de combustibil necesare susţinerii şi ducerii unui război de lungă durată - în cazul în care Moscova chiar ar decide să invadeze Ucraina, au declarat pentru CNN surse apropiate serviciilor de informaţii. 

În acelaşi timp, trupele şi muniţia masate de Rusia la frontieră ar fi suficiente pentru ducerea unui război-fulger „blitzkrieg” de cel puţin 7-10 zile. Un înalt responsabil american a declarat cotidianului „Washington Post“, sub acoperirea anonimatului, că Moscova pregăteşte să lanseze asupra Ucrainei „100 de batalioane compuse din grupuri tactice cu efective estimate la 175.000 de soldaţi, precum şi tancuri, piese de artilerie şi alte echipamente“. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a ameninţat joi de la tribuna OSCE cu un nou conflict în cazul extinderii NATO spre Est, subliniind că promisiunile de aderare făcute Georgiei şi Ucrainei la summitul NATO de la Bucureşti în 2008 constituie o „mină“ pe care a „detonat“ deja în Georgia în 2008. 

Decizia Summitului NATO de la Bucureşti din aprilie 2008 potrivit căreia „Georgia şi Ucraina vor deveni membre NATO“ într-o zi constituie o „mină pusă chiar sub temelia arhitecturii securităţii europene“, a afirmat Lavrov, evocând în acest context intervenţia militară a Rusiei în Georgia în august 2008. „Vreau să fiu foarte clar: transformarea ţărilor noastre vecine nouă într-o trambulină pentru confruntarea cu Rusia şi desfăşurarea de forţe NATO în imediata vecinătate a zonelor de importanţă strategică pentru securitatea noastră sunt categoric inacceptabile“, a insistat Serghei Lavrov, conform transcriptului de pe mid.ru. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, insistase miercuri într-o conferinţă de presă la Riga că Rusia "nu are niciun drept de veto" în cazul în care Alianţa se va decide să primească Ucraina în NATO. Analiştii sunt de părere că nici măcar Putin nu ştie, la momentul acesta,  daca va da ordinul de atac, iar mişcarea este menită să-l oblige pe preşedintele SUA, Joe Biden, să se aşeze la masa negocierilor. 

Întâlnire virtuală Biden-Putin, marţi

Sâmbătă, Kremlinul şi un official de la Casa Albă au anunţat că preşedintele american Joe Biden şi cel rus Vladimir Putin vor avea, mâine, o întâlnire la nivel înalt prin videoconferinţă. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis că Putin şi Biden vor discuta, printre alte teme de pe agendă, despre Ucraina, precum şi despre implementarea înţelegerilor convenite la summitul lor desfăşurat în iunie la Geneva.

Vladimir Putin a propus săptămâna aceasta NATO semnarea unui pact de securitate care să nu permită aderarea Ucrainei şi Georgiei la această alianţă, pe care preşedintele rus a acuzat-o că şi-a încălcat un angajament după încheierea Războiului Rece de a nu se extinde către Est. Mai mult, liderul de la Kremlin a declarat că desfăşurarea de armament ofensiv occidental în Ucraina este pentru Moscova una dintre „liniile roşii“. Joe Biden a sporit vineri presiunea asupra Rusiei, afirmând că pregăteşte „iniţiative“ pentru apărare Ucrainei în cazul unei invazii ruseşti. 

Afirmând că este în „contact constant” cu aliaţii SUA şi ai Ucrainei, Biden a subliniat că „pregătesc ceea ce va fi, cred, setul de iniţiative cel mai cuprinzător şi cel mai pertinent care este posibil pentru ca să fie foarte, foarte dificil pentru dl Putin să facă ceea ce oamenii se tem că va face”.

caseta

 Washingtonul nu pierde din ochi China

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a apreciat sâmbătă că vastele operaţiuni militare chineze efectuate recent în apropierea Taiwanului par o „repetiţie“, reiterând sprijinul ferm al Washingtonului pentru această insulă, notează AFP. Într-un discurs consacrat în mare parte ansamblului de provocări lansate de Beijing, Lloyd Austin a adăugat că Statele Unite rămân hotărâte să susţină „capacitatea Taiwanului de a se apăra“. În ultimele luni, armata chineză a desfăşurat o serie de operaţiuni militare aeriene şi maritime tot mai agresive în vecinătatea Taiwanului, pe care China îl consideră parte a teritoriului său.

Unii analişti au sugerat că Beijingul l-ar putea testa astfel pe preşedintele american Joe Biden în primul său an de mandat. China, a declarat Lloyd Austin, este singura putere capabilă în prezent să-şi folosească „puterea economică, diplomatică, militară şi tehnologică pentru a lansa o provocare de durată unui sistem internaţional stabil şi deschis“. Pentru el, liderii chinezi „şi-au exprimat tot mai deschis nemulţumirea în legătură cu ordinea dominantă şi dorinţa acestora de a priva Statele Unite de rolul lor de lider mondial“.

Pandemia de coronavirus a slăbit puterea Chinei în zona indo-pacifică, iar incertitudinile tot mai profunde în materie de securitate din regiune prezintă un risc "semnificativ" de război, se spune duminică, într-un raport al Institutului Lowy, preluat de Reuters.

Aliaţii SUA din regiune şi naţiunile-cheie pentru echilibrul între marile puteri, cum ar fi India, nu au fost niciodată mai dependente de capacitatea şi dorinţa americană de a susţine o contrapondere militară şi strategică ca răspuns la ascensiunea Chinei, a explicat think tank-ul de politică externă cu sediul la Sydney.

Beijingul a încercat să descurajeze ţările din Asia de Sud-Est să se alăture coaliţiei americane, în timp ce şi-a îmbunătăţit schimburile militare cu Rusia şi Pakistanul, precum şi cu Coreea de Nord, creând astfel un trio formidabil de puteri cu arme nucleare aliate cu China în regiune.

"Dacă noul echilibrul de puteri militare contribuie la stabilitatea strategică în zona indo-pacifică, aceasta este o întrebare încă fără răspuns", se arată în raport.

"Profunzimea ostilităţilor, amploarea competiţiei dintre SUA şi China şi prezenţa mai multor puncte potenţiale de focare armate înseamnă că riscul de război este semnificativ", adaugă institutul citat.

Impactul provocat de pandemie a subminat însă prosperitatea generală a regiunii, slăbind puterea globală a Chinei.

”Nu există nimic inevitabil în ceea ce priveşte ascensiunea Chinei”

"Beijingul are acum mai puţine şanse de a-şi depăşi concurentul în ceea ce priveşte puterea globală până la sfârşitul deceniului - asta sugerează că nu există nimic inevitabil în ceea ce priveşte ascensiunea Chinei în lume", se arată în raport.

"Pare foarte puţin probabil ca China să fie vreodată la fel de dominantă precum a fost odată Statele Unite", continuă sursa citată.

Think-tank-ul apreciază că Australia, ale cărei relaţii cu China s-au deteriorat semnificativ în ultimii ani, a rezistat mai bine puterii crescânde a Chinei decât majoritatea partenerilor americani - însă este din ce în ce mai dependentă de Washington.

În 2018, Australia a interzis gigantului tehnologic chinez Huawei accesul la reţeaua sa de telecomunicaţii 5G. Relaţiile s-au înrăutăţit anul trecut, când Canberra a cerut o anchetă independentă privind originile coronavirusului, ceea ce a provocat o serie de represalii comerciale din partea Chinei.

SUA



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite