SUA modernizează o bază din vremea Războiului Rece, din Islanda, pentru a monitoriza noua generaţie de submarine ruseşti nedetectabile

Pentagonul are în vedere cheltuieli de milioane de dolari pentru modernizarea unei baze aeriene din vremea Războiului Rece, din Islanda, în contextul în care Washingtonul se grăbeşte să monitorizeze noua generaţie de submarine ruseşti nedetectabile, care se strecoară în Atlanticul de Nord, scrie businessinder.

14,4 milioane de dolari sunt alocaţi pentru modernizarea hangarelor de la baza navală Air Station Keflavik pentru a găzdui mai multe aeronave de recunoaştere americane P-8 Poseidon, un mijloc important de supraveghere pentru localizarea şi urmărirea submarinelor.

Această mutare a SUA vine după ce au observat că noile submarine nucleare sau convenţionale ruseşti au făcut mai multe călătorii prin zona cunoscută sub numele de „GIUK gap“ - un acronim pentru Groenlanda, Islanda şi Marea Britanie - ruta navelor din Flota Nordică a Rusiei pentru a intra în Oceanul Atlantic.

Statele Unite şi Islanda au convenit să crească prezenţa avioanelor americane  de supraveghere anul viitor, a confirmat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Johnny Michael.

În interiorul Alianţei Nord-Atlantice există preocupări legate de capacitatea NATO de a localiza şi de a urmări noile submarine ruseşti în timp ce se mişcă în tăcere în ocean.  Preşedintele rus Vladimir Putin a modernizat şi întărit navele de război ruseşti , făcându-le mai silenţioase şi mai letale decât cele sovietice.

Din cele 400 de submarine cât avea URSS, Rusia mai deţine acum în jur de 50, dar au o capacitate tehnică mult îmbunătăţită care poate vizaliza cu cea a americanilor, spun experţii.

Agenţia de Informaţii a Pentagonului susţine  că noile submarine ruseşti dotate cu rachete balistice sunt „capabile să tragă focoase nucleare la mii de kilometri depărtare. Această capacitate strategică pune Marina Rusă în topul Flotelor mondiale.

Mândria flotei ruseşti este submarinul din clasa Yasen, care poate transporta 32 de rachete de croazieră Kalibr. Moscova are două submarine de clasă Yasen operaţionale şi intenţionează să construiască încă opt în următorii ani.

Franţa, Germania, Grecia, Italia, Spania şi Turcia au semnat o scrisoare de intenţie în această vară pentru a începe dezvoltarea unor noi aeronave de detectare a submarinelor.

Marina americană foloseşte în general fregate pentru a duce războaie anti-submarin , iar numărul de fregate folosite de aliaţii a scăzut la de la 100, la aproximativ 50, de la începutul anilor 1990.

În parte, pentru a umple acest decalaj, Marina SUA grăbeşte punerea în serviciu a 20 de fregate de clasă nouă, începând cu 2020. Mai mult, în ultima lună, a emis o notificare către industria de apărare pentru a veni cu un design pentru o fregată multi-misiune care ar putea fi construită în următorii doi ani şi care să fie capabilă să efectueze operaţiuni de apărare aeriană şi anti-submarin.

Rusia a fost în mod tradiţional limitată în ceea ce priveşte accesul la ocean , iar pierderea statelor baltice şi a Poloniei şi a porturilor de la Marea Neagră din România şi Bulgaria înseamnă că pentru ruşi ieşirea la occean este mai dificilă decât în timpul Uniunii Sovietice.

Dar capacitatea crescândă a submarinelor  ruse de a scăpa de sub supravegherea americană şi de a ieşi pe coasta de est a SUA reprezintă o preocupare majoră pentru factorii de decizie politică.

„Marina americană trebuie să aibă un răspuns clar cu privire la modul în care vor urmări aceste submarine“, a spus Nordenman Kofman de la Atlantic Council.

"Islanda este cheia", a adăugat Nordenman. În timpul celui de-al doilea război mondial, forţele americane anti-submarin din Islanda au ajutat la vânătoarea de submarine germane care aveau un refugiu sigur în mijlocul oceanului, un rol pe care insula pare să-l reia acum .

Pentru a face faţă Rusiei, NATO cooperează în Marea Neagră cu gărzile de coastă georgiene 

NATO îşi va intensifica cooperarea cu Georgia, unul din partenerii săi cei mai fideli din Est, printr-un schimb de informaţii cu gărzile sale de coastă în Marea Neagră, pentru a face faţă 'prezenţei întărite' a Rusiei, a anunţat miercuri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, citat de AFP. 

 „Suntem foarte, foarte favorabili unei consolidări a cooperării cu gărzile de coastă georgiene, printr-un schimb de informaţii, pentru că Marea Neagră este de o importanţă deosebită pentru Georgia, dar, bineînţeles, şi pentru NATO “, a declarat Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă la Bruxelles. „Am observat o prezenţă întărită a Rusiei în Marea Neagră şi observăm o creştere a prezenţei militare ruse în Crimeea“, o peninsulă anexată de Moscova în 2014, a explicat Stoltenberg în a doua zi a reuniunii miniştrilor de externe din cadrul Alianţei la Bruxelles.

NATO a decis în luna februarie să îşi consolideze prezenţa navală în Marea Neagră în cadrul politicii sale de descurajare, ca răspuns la atitudinea considerată ameninţătoare a Rusiei de la izbucnirea conflictului ucrainean în 2014.

Aceasta se traduce printr-o rotaţie mai frecventă a navelor NATO în Marea Neagră şi o creştere a pregătirii şi exerciţiilor comune, în condiţiile în care trei ţări NATO — Turcia, Bulgaria şi România — sunt riverane Mării Negre.

În afară de Rusia, Ucraina şi Georgia au de asemenea acces la Marea Neagră. Aceşti doi parteneri ai NATO se află în conflict cu Rusia, pe care o acuză că susţine şi înarmează rebelii care au proclamat republici separatiste pe teritoriile lor.

Georgia doreşte să adere la NATO şi speră că liderii Alianţei, care asigură de zece ani că "uşa îi este deschisă", vor trimite un semnal pozitiv în acest sens la următorul summit de la Bruxelles din iulie 2018.

„Georgia are toate instrumentele necesare pentru a avansa spre aderare“, a apreciat Stoltenberg în finalul unei reuniuni a miniştrilor de externe ai NATO cu omologul lor georgian Mikheil Janelidze.