SUA intenţionează să se retragă din Tratatul privind forţele nucleare intermediare. Cine face presiuni la Casa Albă

John Bolton (dreapta) şi Vladimir Putin în cursul unei întrevederi la Moscova FOTO EPA-EFE

John Bolton exercită presiuni ca Donald Trump să retragă Statele Unite din Tratatul privind forţele nucleare intermediare (INF), încheiat cu Rusia în 1987, în timpul Războiului Rece, în pofida opoziţiei altor membri ai administraţiei şi unor aliaţi, potrivit unor surse la curent cu acest demers, dezvăluie The Guardian.

Bolton, al treilea consilier pe probleme de securitate naţională al lui Trump de la instalarea sa Casa Albă, a recomandat retragerea Washingtonului din INF, de încălcarea căruia Rusia este acuzată prin dezvoltarea unei noi rachete de croazieră.

O eventuală retragere - care ar marca o cotitură în politica americană în domeniul controlului armamentului - nu a fost aprobată încă de Cabinet, iar Pentagonul şi Departamentul de Stat se opun. O reuniune programată la începutul acestei săptămâni, luni, la Casa Albă, în vederea discutării acestei propuneri, a fost amânată.

Totuşi, New York Times scrie, în baza unor surse oficiale, că un anunţ cu privire la chestiunea retragerii SUA din INF urmează să fie făcut în cursul săptămânii viitoare.

Tratatul are un termen în Congres la începutul anului viitor. Potrivit unui amendament la bugetul apărării pe 2019, preşedintele urmează să informeze Senatul, până la 15 ianuarie, dacă Rusia „încalcă material“ tratatul şi dacă INF rămâne constrângător juridic pentru Statele Unite.

Bolton - care s-a opus în toată cariera sa controlului armamentului - încearcă să schimbe rolul consilierului pe probleme de securitate naţională de mediator între agenţii cu cel de motor al unei schimbări radicale la Casa Albă.

Foşti oficiali americani declară că Bolton blochează negocierile în vederea prelungirii Tratatului New Start din 2010 cu Rusia privind limitarea numărului de focoase nucleare strategice desfăşurate şi a sistemelor pe care sunt instalate. Tratatul urmează să expire în 2021, iar Moscova şi-a semnalat intenţia de a-l prelungi, însă Bolton se opune reluării unui dialog americano-rus pe tema stabilităţii stategice în domeniul controlului armamentului.

Aliaţii europeni, informaţi

Statele Unite şi-au informat, săptămâna aceasta, aliaţii europeni cu privire la această propunere, care i-a alarmat pe britanici, care consideră INF un pilon în controlul armamentului. Tratatul a marcat sfârşitul unei înfruntări nucleare în Europa, în anii '80, implicând rachete de croazieră americane de tip Pershing şi rachete cu rază medie de acţiune sovietice de tip SS-20.

Statele Unite acuză Rusia de încălcarea tratatului prin dezvoltarea şi desfăşurarea unei rachete de croazieră cu lansare de sol - de tip 9M729. Moscova insistă că această rachetă nu încalcă prevederile INF şi acuză la rândul ei că un sistem american de apărare antirachetă destăşurat în Europa de Est pentru a contracara ameninţarea nucleară iraniană poate fi adaptat să lanseze rachete ofensive cu rază medie de acţiune către Rusia.

„În două administraţii, Statele Unite şi aliaţii noştri europeni au încercat să determine Rusia să se întoarcă la o conformitate deplină şi verificabilă a INF. În pofida obiecţiilor noastre, Rusia continuă să producă şi să desfăşoare rachete de croazieră interzise, ignorând îndemnurile la transparenţă“, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul administraţiei, întrebat de părere are despre viitorul INF.

„Statele Unite au început să-şi informeze aliaţii cu privire la o eventuală retragere din tratat. Însă nu cred că a existat vreun proces (în acest sens) între agenţii, în administraţie“, a declarat Jon Wolfsthal, un fost director însărcinat cu neproliferarea şi controlul armamentului la Consiliul Naţional american de Securitate (NSC).

O analiză a „posturii“ nucleare a administraţiei Trump, publicată în februarie, îndemna la o cercetare a rachetelor cu rază medie de acţiune americane cu lansare de sol, cu scopul de a exercita astfel presiuni asupra Moscovei să revină la respectarea INF. Însă nu prevedea părăsirea tratatului.

Această evaluare a fost realizată înainte de instalarea lui Bolton la Casa Albă şi vizează, în prezent, să consolideze poziţia administraţiei în domeniul nuclear. Bolton l-a adus în vară, la Casa Albă, pe Tim Morrison, alt susţinător al liniei dure în domeniul controlului armamentului, un fost director al politicii republicane în cadrul Comisiei Forţelor armate în Camera Reprezentanţilor, iar amândoi au luat iniţiative în probleme de controlul armamentului separat de Departamentul de Stat.

O nouă întâlnire Bolton-Putin

Planuri provizorii în vederea reluării unor negocieri în domeniul stabilităţii strategice au fost întocmite în septembrie, din partea americană de către Andrea Thompson, subsecretarul de Stat însărcinat cu controlul armamentului, şi adjunctul ministrului rus Serghei Riabkov.

La întâlnirea lui Bolton cu omologul său Nikolai Patruşev în august, la Geneva, urma să se dea undă verde acestor negocieri, însă Bolton le-ar fi blocat. El urmează să efectueze săptămâna viitoare o vizită la Moscova, unde se va întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit Kremlinului.

Bolton ar urma să-i informeze pe conducătorii ruşi de intenţia administraţiei americane de a ieşi din INF, scria în ediţia de joi The New York Times (NYT). Potrivit tratatului, retragerea durează şase luni.

Putin a părut să sugereze joi, la Soci, că Rusia ar adopta o politică a „nerecurgerii prima“ la armamentul nuclear.

„Noi nu avem vreun concept de atac preventiv“, a declarat el. „Ne aşteptăm la o lovitură nucleară, dar nu vom folosi primiiĹ arma nucleară, a spus el.

Aliaţii din NATO vor menţinerea INF

Miniştii Apărării din statele membre NATO reuniţi luna aceasta la Bruxelles, subliniau  în comunicatul final că INF „a fost crucial în securitatea euroatlantică şi rămânem deplin angajaţi în menţinerea acestui tratat istoric privind controlul armamentului“.

Însă secretarul american al Apărării James Mattis a insistat că Washingtonul menţine pe masă toate opţiunile în răspunsul la încălcări ruse.

„Discuţiile noastre aici au vizat să ne asigurăm că răspundem tuturor întrebărilor naţiunilor, să examinăm ce opţiuni avem şi să ne asigurăm că toate naţiunile m-au informat înainte să mă dus la discuţii la Washington“, declara Mattis. „Aceasta va fi o decizie pe care preşedintele o va lua, bineînţeles, împreună cu aliaţii şi vom porni de acolo“.

Apărărtorii controlului armamentului avertizează că o abandonare a INF este prematură înaintea unor negocieri detaliate între specialişti americani şi ruşi pe tema rezolvării disputei cu privire la respectarea tratatului. Ei avertizează că ea ar reprezenta o victorie a propagandei ruse.

Experţi în controlul armamentului ar fi pregătiţi la un compromis în vederea salvării INF, în cadrul unor noi negocieri informale, apreciză un fost oficial în domeniul controlului armamentului de la Departamentul de Stat, Alexandra Bell, în prezent la Centrul pentru controlul armamentului şi neproliferării.

„Ar trebui să fii capabil să ajungi undeva cu ruşii, dar Boltin nu pare interesat“, apreciază Bell.

„Decizia unei retrageri americane a fost luată în NSC, iar ei încearcă să convingă alte părţi ale administraţiei. Trump nu a luat încă o decizie oficială“„ a declarat directorul proiectului de informare nucleară Federaţia oamenilor de ştiinţă americani Hans Kristensen. ”Asta nu serveşte la altceva decât la o nouă escaladare nucleară cu Rusia“, consideră el.

„Ar fi un obiectiv dezastruos pentru Statele Unite să se retragă în timp ce Rusia se află în situaţie de nonconformare de ceva timp. Asta va permite Rusiei să-şi extindă micul şi relativ neînsemnatul arsenal de rachete cu rază medie de acţiune cu lansare de la sol“, avertizează conducătorul Asociaţiei Controlului Armamentului, cu sediul la Washington, Daryl Kimball.