Alegeri SUA 2020. Ce rol joacă religia în prezidenţialele americane

Alegeri SUA 2020. Ce rol joacă religia în prezidenţialele americane

Preşedintele Donald Trump a ieşit în faţa Bisericii Episcopale Sf. Ioan aflată peste drum de Casa Albă, cu o Biblie în timpul protestelor antirasiale ce au început în urmă cu câteva luni.

Evanghelici, protestanţi, catolici, evrei, musulmani, mormoni sau atei, fiecare vot este preţios, iar candidatul republican Donald Trump şi cel democrat Joe Biden, nu ignoră acest lucru

Ştiri pe aceeaşi temă

Poporul american continuă să se remarce prin religiozitatea sa: 55% dintre americani spun că se roagă regulat (comparativ cu aproximativ 10% în Franţa şi 6% în Regatul Unit) şi 87% spun că cred în Dumnezeu. Această religiozitate se găseşte destul de natural şi în sfera politică. 
 
Congresul american din 2018: este mai diversificat la nivel religios, dar rămâne foarte predominant creştin (88% faţă de 71% din populaţia adultă americană). Religiositatea este şi mai vizibilă în Casa Albă. Preşedinţii americani nu au încetat niciodată să invoce credinţa şi pe Dumnezeu, de când George Washington şi-a exprimat „cererile fierbinţi faţă de această Fiinţă atotputernică care conduce universul” în discursul său inaugural din 30 aprilie 1789. În plus, analiştii observă că utilizarea limbajului religios şi a referinţelor explicite la Dumnezeu a crescut în retorica prezidenţială începând cu anii 1980. De exemplu, expresia „Dumnezeu să binecuvânteze America”, se regăseşte în orice discurs major. 
 
Potrivit unui studiu recent, această tendinţă pare chiar să fi crescut odată cu Donald Trump. Dar, deşi pretinde că este protestant presbiterian, există o mulţime de dovezi care sugerează că actualul chiriaş al Casei Albe este preşedintele cel mai puţin religios al erei moderne, dar şi cel care invocă cel mai mult religia. Aceasta este o strategie politică evidentă: la urma urmei, în 2016, 81% dintre evanghelicii albi au votat pentru Trump. Promisiunea sa: să-i apere în războiul cultural pe care îl duc, în special cu privire la subiecte precum avortul, drepturile persoanelor LBGTQ sau rugăciunea în şcoală.
 
Chiar şi dincolo de cazul lui Donald Trump, până acum toţi preşedinţii epocii moderne au fost creştini protestanţi,  cu excepţia notabilă a lui John Kennedy care a fost catolic. De observat că nicio persoană de credinţă iudaică nu a primit o nominalizare la preşedinţie de la un partid major (democratul Joseph Lieberman a primit doar nominalizare la vicepreşedinţii în 2000). Nu lipsită de controverse a fost şi candidatura din 2008 la Casa Albă a mormonului Mitt Romney .
 
Un peisaj religios în schimbare
 
Prezenţa din ce în ce mai mare a retoricii religioase în discursul politic este atât motivul, cât şi consecinţa politizării religiei, în special a evangheliştilor albi, încă din anii 1970. Această politizare a scos la lumină diviziunea rasială care există în Statele Unite. Potrivit Institutului de Cercetare a Religiei Publice (PRRI), o organizaţie non-profit, nepartizană, „niciun grup religios nu este mai strâns asociat cu Partidul Republican decât protestanţii evanghelici albi”. 
 
 Situaţia este complicată şi mai mult de existenţa unui numar mai mic de evanghelici non-albi (aproximativ un sfert) şi evanghelici albi progresişti (aproximativ 15%) care tind să voteze democraţii. Cu toate acestea, statisticile arată o eroziune continuă a numărului de americani care se identifică drept protestanţi evanghelici încă din anii 1990, în special în rândul generaţiilor mai tinere. La fel, numărul catolicilor a scăzut încet, în timp ce numărul protestanţilor istorici „Mainline” s-a prăbuşit. Tendinţa cea mai discutată de analişti este creşterea numărului de americani care nu se identifică cu nicio religie care ar fi acum cel puţin la fel de numeroşi ca evangheliştii. Dar, cercetătorul Lauric Henneton susţine că eticheta „neafiliaţi“ este înşelătoare: aştia au în comun doar faptul că nu vor să fie consideraţi ca aparţinând unui grup religios sau tradiţiilor consacrate, ceea ce nu arată convingerile lor reale. Depăşirea evanghelicilor de către cei fără apartenenţă religioasă este mai mare în rândul generaţiilor tinere. Dar tinerii sunt şi cei care votează cel mai puţin, ceea ce ar putea reduce impactul asupra alegerilor.
 
Evanghelicii
 
Evanghelicii sunt cel mai important curent religios din Statele Unite. Este alcătuit din 80 de milioane de americani, aproximativ 25% din populaţie. În 2016, 81% dintre ei au votat pentru Donald Trump. Şi este de aşteptat ca şi acum să-l voteze masiv.
 
Mormonii, supăraţi pe Trump
 
Mormonii din Statele Unite i-au votat în mod tradiţional pe republicani, dar unii membri ai bisericii conservatoare s-au supărat pe preşedintele Donald Trump şi au schimbat tabăra, susţinâmdu-l pe democratul Joe Biden. Sprijinul acordat lui Trump în rândul mormonilor a rîmas mai ales în rândul femeilor. Experţii spun că acest lucru ar putea avea un impact semnificativ în unele state cheie - în special Arizona şi Nevada - unde mormonii reprezintă şase la sută din populaţie.
 
Protestanţii
 
Protestanţi erau 36 de milioane în urmă cu şase ani, sau aproximativ 14% din populaţia totală a SUA. În ultimii cincisprezece ani, numărul lor a înregistrat cea mai mare scădere în rândul creştinilor din ţară. Mulţi protestanţi aleg alte modalităţi de a-şi aprecia credinţa sau devin agnostici. Reprezintă o clasă de mijloc sau superioară cu un nivel de educaţie suprior mediei populaţiei şi sunt curtaţi de paertidele politice, în special de partidul republican. Bisericile protestante istorice şi-au luat întotdeauna angajamente de stânga. 
 
Dar credincioşii lor, mai degrabă republicani, se disting de liderii lor axaţi pe probleme sociale. Şi totuşi, din 2018, sprijinul lor pentru Donald Trump a scăzut. Practic, votul acestor creştini, ca şi al multor alegători, depinde mai puţin de convingerile lor religioase decât de condiţiile economice şi de propunerile fiscale. Susţinând avortul sau căsătoria între persoane de acelaşi sex, protestanţii din bisericile istorice rămân totuşi cei mai progresişti dintre creştinii americani. Dar, de câteva decenii, influenţa lor a scăzut în beneficiul evangheliştilor. În 2016, 52% dintre ei l-au votat pe Donald Trump. În 2018, sprijinul lor pentru preşedintele SUA a scăzut. Aceste cifre nu arată însă o tendinţă. De atunci, voturile lor au fost repartizate uniform între republicani şi democraţi. Suprareprezentaţi în statele cheie, în special în Dakota de Nord şi de Sud, Minnesota şi Iowa, votul lor poate conta dacă preşedintele Donald Trump este sau nu reales.
 
Catolicii
 
O parte a ierarhiei catolice, urmată de mulţi catolici albi, are poziţii conservatoare. Dar populaţia hispanică în creştere rapidă se opune mai mult lui Donald Trump şi politicii sale anti-migranţi. Votul catolicilor americani s-ar putea deplasa mai mult către Partidul Democrat . Un oponent frontal al politicii anti-migraţie represivă, susţinută de preşedintele Donald Trump, arhiepiscopul de Los Angeles, este primul catolic hispanic care a fost ales, în noiembrie 2019, ca şef al episcopilor americani. Acesta este un semn puternic trimis unei comunităţi catolice care este acum puternic divizată. 
 
 Catolicii albi, foşti imigranţi europeni, s-au stabilit mai degrabă pe Coasta de Est. Practicanţii, foarte prezenţi în interiorul ţării, iar latino-americanii, mai recent sosiţi în Statele Unite, locuiesc în oraşe mari de pe coasta de est şi din sud. În timp ce populaţia catolică de origine europeană, clasa medie sau superioară, îmbătrâneşte sau părăseşte Biserica Catolică, cea din America Latină continuă să crească. Biserica Catolică din Statele Unite are aproximativ 70 de milioane de credincioşi, sau aproximativ 22% din populaţia americană. Este cel mai mare grup religios din Statele Unite, ocupând locul trei în catolicismul mondial.
 
O parte a ierarhiei sale, urmată de mulţi catolici albi, are poziţii foarte conservatoare, aflate în conflict cu Papa. Printre aceştia, cardinalul Burke care a susţinut decretul lui Trump de expulzare a unor musulmani din anu ite ţări. Cu toate acestea, în 2016, doar 50% dintre catolici au votat pentru Donald Trump. Şi acum , preşedintele SUA are sprijinul a doar 44% dintre ei.
 
Musulmanii
 
Minoritari şi ignoraţi în Statele Unite, atacurile din 11 septembrie au schimbat situaţia. De atunci, au fost percepuţi ca o ameninţare la adresa securităţii ţării. Poziţiile lui Donald Trump au agravat lucrurile . Dar voturi lor sunt împărţite între stânga şi dreapta. 
 
Evreii
 
De la alegerea lui Donald Trump la sfârşitul anului 2016, evreii s-au simţit mai în pericol în Statele Unite. Ctualul preşedinte american se bazează doar minoritate din rândul evreilor din SUA, apropiată de Israel. Chiar dacă în problema Israelului a fost o prioritate a lui Trump, acest fapt nu a atras majoritatea evreilor americani.
 
Ce spun sondajele
 
Potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Cercetare Pew în perioada 30 septembrie - 5 octombrie 2020 (în timp ce preşedintele Trump a fost pentru scurt timp spitalizat), alegătorii creştini albi (care reprezintă 44% din numărul total de votanţi înregistraţi) continuă să facă diferenţa. Cu un sprijin mai puternic pentru Donald Trump decât pentru democratul Joe Biden pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie, dar există o uşoară eroziune a votului în defavoarea candidatului republican din această categorie de alegători, comparativ cu cifrele din august . În timp ce evangheliştii albi continuă să-l susţină în mod covârşitor pe preşedintele Trump, în comparaţie cu alegerile prezidenţiale din 2016, contribuţia voturilor provenite de la alte grupuri religioase sunt foarte importante, ca şi dimensiunea rasială nu trebuie neglijabilă în aceste alegeri. Directorul de cercetare al Centrului  Pew, Gregory A. Smith aminteşte că printre alegătorii înregistraţi, 90% dintre protestanţii negri intenţionează să-şi votul lui Biden, la fel ca 70% dintre evrei şi 67% dintre hispanici catolici. În schimb, 78% dintre evanghelicii albi, 53% dintre alţi protestanţi albi şi 52% dintre catolicii albi intenţionează să voteze pentru Trump.
 
Nu trebuie uitat rolul crucial al alegătorilor catolici, în special din cele trei state ale Marilor Lacuri (Pennsylvania, Michigan şi Wisconsin) care au înclinat Colegiul Electoral în favoarea lui Trump în 2016. Multă vreme, democraţii s-au putut baza pe o mare parte din votul catolic, dar a mai pierdut din aceşti alegători din cauza temelor apărate de Partidul Democrat care au înstrăinat mulţi catolici practicanţi, preluaţi de republicani. Rămâne de văzut dacă alegătorii catolici care au votat pentru Trump în 2016 îi vor alege acum pe catolicul Joe Biden, care a fost şi primul vice-preşedinte catolic din istoria SUA.
 
Mai există un grup de alegători creştini albi, cei drept modst numeric, care nu vrea să sprijine nici candidatul republican, nici candidatul democrat. Unele partide mici se adresează alegătorilor creştini dezamăgiţi pentru a le permite să nu-şi sacrifice cel puţin o parte din convingeri atunci când pun buletinul de vot în urnă. Partidul Solidarităţii Americane (ASP) oferă astfel un program de tip creştin-democrat şi îi atrage în cea mai mare parte pe catolici. Partidele mici nu au nicio şansă să-şi vadă candidaţii la Casa Albă şi nu sunt prezente în toate statele, dar speră că polarizarea şi degradarea dezbaterii politice le vor deschide spaţiu de creştere în rândul alegătorilor dezamăgiţi, inclusiv cei care doresc să găsească abordări politice mai bune în conformitate cu idealurile lor religioase.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările