Statele Unite, din ce în ce mai singure, într-un moment în care liderii globali trebuie să-şi unească forţele cu un scop comun

Din cauza preşedintelui Donald Trump, Statele Unite sunt indubitabil pe cale să devină, dacă nu sunt deja, un paria Covid-19 şi un aliat instabil pentru parteneri. Rămâne de văzut cum vor reacţiona liderii europeni şi dacă vor încerca să corecteze în vreun fel gafele liderului de la Casa Albă.

Căderea SUA în stima globală se transformă într-un spectacol internaţional, relatează CNN. Cei trei ani şi jumătate de mandat ai preşedintelui Donald Trump au schimbat reputaţia internaţională şi, cel mai probabil, rolul viitor al Americii, într-un mod care părea de neimaginat atunci când Trump a depus jurământul de preşedinte, pe treptele Capitolului, în 20 ianuarie 2017.

El a stabilit tonul mandatului său în acea zi: „Trebuie să ne protejăm graniţele de ravagiile pe care le fac alte ţări care ne fabrică produsele, ne fură companiile şi ne distrug locurile de muncă.”

La trei ani şi jumătate de la preuarea mandatului, reputaţia SUA s-a schimbat. FOTO Getty Images

Primele decizii ale lui Trump au fost greoaie, agitate şi uneori nechibzuite.

La trei zile de la instaurarea în funcţie, el a retras SUA din Parteneriatul Trans-Pacific, un acord între 12 state, pe care l-a catalogat drept un dezastru în campania electorală. Parteneriatul Trans-Pacific este unul dintre cele mai ample acorduri comerciale negociate vreme de opt ani de Barack Obama. Parteneriatul este menit să consolideze relaţiile economice dintre ţările membre, prin reducerea taxelor şi protejarea comerţului, ca metodă de creştere economică.

Foarte rapid după aceea, a urmat un ordin executiv ce interzice cetăţenilor din şapte naţiuni musulmane să călătorească în SUA: Libia, Iran, Somalia, Siria, Yemen, Coreea de Nord şi Venezuela. Trump a anunţat atunci că alte ţări din Europa, Africa şi Asia sunt, de asemenea, pe lista sa neagră.

Când liderii Uniunii Europene s-au adunat la Malta pentru un summit de urgenţă în februarie 2017, „America First” a fost în mintea tuturor. Preşedintele Consiliului UE, Donald Tusk, le-a scris liderilor: "Schimbarea de la Washington pune Uniunea Europeană într-o situaţie dificilă; noua administraţie pare să pună în discuţie ultimii 70 de ani de politică externă americană."

Busola morală a Europei, Angela Merkel a declarat cu aceeaşi ocazie: "Europa îşi are destinul în propriile mâini. Cu cât înţelegem mai bine modul în care ne definim rolul în lume, cu atât putem avea mai bine grijă de relaţiile noastre transatlantice".

Trei luni mai târziu - în prima sa călătorie în străinătate - Trump a dovedit că Merkel avea dreptate. La sediul NATO din Belgia, pe 25 mai, preşedintele nu numai că a criticat-o dur pe Merkel pentru performanţele Germaniei în comerţ şi şi-a atacat aliaţii pentru că nu şi-au îndeplinit ţintele de finanţare ale NATO, dar a arătat un dispreţ şocant pentru colegii săi, împingându-l pe primul ministru al Muntenegrului, Dusko Markovic şi încleştându-l cu o strângere de mână pe preşedintele francez Emmanuel Macron, până când li s-au albit articulaţiile.

Puternica strângere de mână dintre Donald Trump şi Emmanuel Macron, Summitul NATO de la Bruxelles, 25 mai 2017. FOTO Getty Images

În acea zi, lovitura sa de graţie, la sediul NATO, a fost faptul că a omis să menţioneze că susţine unul dintre principiile de bază ale alianţei, şi anume articolul 5, conform căruia toate statele membre sunt solidare cu oricare membru atacat.

După trei ani şi jumătate de oscilaţii specifice lui Trump, superiorii NATO se tem că preşedintele american ar putea conduce la „sfârşitul efectiv” al alianţei. Aceste temeri au fost accentuate în urmă cu două săptămâni, când Trump a anunţat că va retrage 9.500 de militari din bazele din Germania, fără să o anunţe în prealabil pe Angela Merkel sau alţi oficiali nemţi.

Mormanul de probleme internaţionale presante - schimbările climatice, coronavirusul şi impactul său economic, creşterea inexorabilă a Chinei - riscă să se prăbuşească şi ele asupra SUA.

În ianuarie, Trump a elogiat China pentru cum gestiona criza Covid-19, spunând: "Cred că relaţia noastră nu a fost niciodată mai bună. Suntem foarte implicaţi alături de ei, chiar acum, când virusul se răspândeşte". La nici trei luni, la sfârşitul lunii aprilie, Casa Albă cerea ca China să fie pedepsită pentru că nu a avertizat lumea despre pandemie.

Luna trecută, în cadrul reuniunii anuale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Europa a rezistat presiunilor venite din partea Statelor Unite pentru a cere o investigaţie privind modul în care China a gestionat pandemia, în timp ce Trump a declarat că OMS este marioneta Chinei.

Fostul premier al Suediei, Carl Bildt, a comentat atunci că a observat ”o China sigură şi hotărâtă, cu o abordare strategică clară, o Uniune Europeană ce încearcă să salveze ce a mai rămas din cooperarea globală şi Statele Unite ce încearcă să submineze, fiind mai dispuse să lupte împotriva Chinei decât împotriva Covid-19”.

Lipsa de seriozitate şi constanţă ale lui Trump au devenit tot mai evidente în lupta contra coronavirusului. Pe măsură ce numărul infectărilor creşte în mai mult de 30 de state americane, disponibilitatea lumii de a închide ochii la eşecurile evidente ale preşedintelui american se evaporă rapid.

Opiniile lui Trump în lupta împotriva virusului sunt, în cel mai bun caz, inutile. Preşedintele SUA a sugerat ingerarea de dezinfectanţi şi a promovat medicamente nerecomandate de ghidurile din sănătate, precum hidroxiclorochina. 

Dar Covid-19 nu este singura criză a lui Trump, care, în preşedinţia sa, a agitat spiritele din întreaga lume mai mult decât oricare dintre predecesorii săi recenţi.

El a retras SUA din acordul global privind schimbările climatice şi din tratatul nuclear cu Iranul, care constrânge ambiţiile nucleare ale acestei ţări. De asemenea, a început un război comercial cu China, are păreri contrare Europei, este în relaţii contradictorii cu liderul Coreei de Nord, Kim Jong Un, precum şi cu mai multe organisme multinaţionale majore, de la ONU la FMI şi multe altele.

Pe de altă parte, Trump pare abia capabil să-i critice pe dictatorii puternici. În timpul mandatului său, China şi Rusia şi-au ales lideri pe viaţă în persoanele preşedinţilor Xi Jinping, respectiv Vladimir Putin.

Trump, incapabil să joace în liga mare a liderilor mondiali. FOTO Getty Images

Anul acesta, de Ziua Independenţei, Statele Unite vor fi probabil singure, aşa cum n-au mai fost de decenii. Trump a tăiat multe dintre legăturile care au conectat ţara sa la normele internaţionale, deşi asta are consecinţe şi pentru restul lumii.

Fiind cea mai mare economie globală, eşecul SUA de a gestiona pandemia ne va afecta pe toţi. Mai mult decât în ​​orice moment din istoria recentă, restul lumii are interesul de a corecta parcursul american.